Procurorii sunt plasați sub autoritatea ministrului Justiției, a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În postarea de pe pagina de socializare, el face referire la legislația franceză în ceea ce privește statutul magistraților, în contextul în care, vineri, Consiliul constituțional francez a validat un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiției, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separația puterilor în stat, după cum a relatat presa franceză.

"Potrivit art. 5 din ordonanța nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică relativă la statutul magistraților, 'magistrații parchetelor judiciare (procurorii) sunt plasați sub direcția și controlul direct al șefilor lor ierarhici și sub autoritatea ministrului de justiție'", a scris Tudorel Toader, pe Facebook.

În context, el menționează că "Uniunea sindicală a magistraților, cărora li s-au alăturat și alte părți interesate, reproșează acestei dispoziții că ignoră principiul independenței autorității judiciare, care decurge din art. 64 din Constituție, motivat de faptul că plasează magistrații parchetelor în subordinea ierarhică a ministrului de justiție, în condițiile în care acești magistrați aparțin autorității judiciare și ar trebui să beneficieze, în această calitate, în aceeași măsură cu judecătorii, de garanția constituțională a independenței. Din același motiv, sindicatul critică articolul 5 sub aspectul nerecunoașterii separației puterilor în stat, în condițiile în care principiul independenței autorității judiciare este afectat".

Ministrul român al Justiției face referire la decizia Consiliului Constituțional francez, care a explicat respectiva prevedere.

"Consiliul reamintește faptul că, în virtutea articolului 20 din Constituție, Guvernul stabilește și conduce politica națiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acțiune al Ministerului Public. Consiliul constituțional consideră că reiese din interpretarea acestor dispoziții faptul că independența procurorilor este consacrată prin Constituție, de aici decurgând exercitarea liberă a acțiunii în fața instanțelor, că această independență trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului și că nu beneficiază de aceleași garanții ca cele aplicabile judecătorilor. În cadrul constituțional astfel precizat, în conformitate cu jurisprudența sa anterioară, decizia Consiliului constituțional controlează maniera în care legiuitorul a pus în aplicare, pentru definirea relațiilor între ministrul de justiție și procurori, această exigență de conciliere între principiul independenței procurorilor și prerogativele Guvernului", a scris Tudorel Toader.

"Pe de o parte, autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor se manifestă în special prin exercițiul puterii de numire și (sancționare) tragere la răspundere. În aplicarea articolului 28 din ordonanța din 22 decembrie 1958, decretele referitoare la numirea în funcție a procurorilor sunt luate de Președintele Republicii la propunerea ministrului justiției, după avizul dat de formațiunea competentă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În aplicarea articolului 66 al aceleiași ordonanțe, decizia de sancționare a unui procuror este luată de către ministrul justiției, după ce are avizul din partea formațiunii competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, conform celui de-al doilea alineat al articolului 30 din codul de procedură penală, ministrul justiției poate să traseze procurorilor instrucțiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalității cetățenilor în fața legii pe întreg teritoriul Republicii. În concordanță cu dispozițiile articolelor 39-1 și 39-2 din același cod, este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucțiuni. Pe de altă parte, în aplicarea aceluiași articol 30 din codul de procedură penală, ministrul de justiție nu poate să traseze procurorilor nicio instrucțiune în cazurile particulare. În virtutea articolului 31 cod de procedură penală, ministerul public exercită acțiunea publică și impune respectare legii, cu obligația respectării principiului imparțialității. În aplicarea articolului 33, el dezvoltă liber observații orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiției. Articolul 39-3 încredințează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigațiile poliției judiciare să asigure aflarea adevărului și să fie efectuate atât pentru apărare cât și pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părții vătămate cât și a suspectului", se precizează în postarea ministrului român al Justiției.

Vineri, Consiliul Constituțional francez a validat un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiției, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separația puterilor în stat. În urma sesizării formulate de mai multe organizații ale magistraților, judecătorii Consiliului constituțional au apreciat că această subordonare este 'conformă Constituției' și că ea nu afectează independența Parchetului. Ei au estimat în verdictul lor că dispozițiile contestate asigură 'o conciliere echilibrată' în raport cu două principii constituționale, respectiv independența autorității judecătorești și prerogativele guvernului care 'determină și conduce politica Națiunii', în special în ceea ce privește acțiunea Parchetului.

Decizia adoptată vineri a fost primită cu păreri diferite de actorii sistemului judiciar, unii susținând că în prezent Constituția franceză nu garantează independența magistraților.

AGERPRES