Tu știi pe unde a umblat primarul tău?
Votul într-un tur de scrutin nu este neconstituțional – și se practică inclusiv în țări din Vest – ci este doar o opțiune politică proastă și care are ca scop obținerea de monopoluri politice. Direct sau indirect (prin vot în parlament) toate partidele l-au susținut, iar PSD chiar a amenințat că se retrage din cursa electorală dacă se revine la două tururi de scrutin. PNL încearcă, tradiv și nejustificat, să blocheze organizarea alegerilor într-un tur. Cert este că multe dintre discuțiile purtate în ultima vreme nu s-au bazat pe argumente și au fost infantile. Pentru a face lumină în privința resurselor și potențialului pe care îl au partidele la alegerile locale și deci, și parlamentare, din 2016, vom aduce câteva date publicate în premieră.
Tu știi pe unde a umblat primarul tău?
Săptămâna aceasta am lansat un proiect la care s-a lucrat mai bine de patru luni: Harta primarilor clientelari (www.expertforum.ro/primari-clientelari). Motivele au fost două: 1) vin alegerile și este important să vedem cine sunt primarii noștri și care sunt problemele lor de integritate (și sunt destule), deci să înțelegem de ce este important votul în două tururi de scrutin la locale și 2) trebuie să înțelegem cum a fost posibil ca un primar care a fost ales în USL sau PDL în 2012 a trecut prin mai multe metamorfoze, până a ajuns în 2015 în ALDE.
Pentru orice cetățean este dificil să înțeleagă cum un primar a fost ales în PDL, a trecut în PLR, iar acum este membru al ALDE. Sau a fost în PNL și acum a ajuns în UNPR, fără să își piardă mandatul. Ultimii patru ani au adus o serie de fuziuni și despărțiri care, în termeni de responsabilitate politică, dar și de doctrine politice ar fi greu de înțeles. Probabil cel mai dificil de înțeles este formarea USL, din Partidul Social Democrat (stânga), Partidul Național Liberal (dreapta) și Partidul Conservator (centru-dreapta), urmând să cocheteze ulterior și cu UNPR (centru-stânga). Visul stânga-centru-dreapta s-a terminat în februarie 2014, însă, când PNL a ieșit de la guvernare. Cu toate acestea, în 2012 cele trei partide au candidat împreună și au obținut aproape de 70% din voturi, pe un fond în care, este adevărat, nici PDL nu era tocmai popular. Și tocmai această lipsă de popularitate a determinat PDL să candideze sub diverse nume, cum ar fi Mișcarea pentru Noul Mehedinți, Alianța pentru Vrancea sau Alianța Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală, alături de partide precum PER, UNPR sau PNTCD.
Tot în ultimii patru ani s-au mai produs și alte fuziuni. În iulie 2014 se formează Partidul Liberal Reformator, condus de C. Popescu Tăriceanu, care în 2015 fuzionează cu PC și formează ALDE. În august 2014, PPDD a fuzionat cu UNPR și a format UNPR, iar în octombrie PDL fuzionează și PNL. Toate aceste combinații pot părea nefirești, însă sunt caracteristice vieții politice din ultimii 25 de ani. Inamicițiile sau prieteniile de moment sunt uitate atunci când la mijloc este vorba de obținerea de mandate și de putere, care se traduc în cele din urmă în finanțe și decizii.
Însă probabil cea mai mare trădare a primarilor față de alegători a fost OUG 55/2014. Prin intermediul aceste ordonanțe PSD a permis aleșilor locali să-și schimbe partidul din care fac parte, o singură data, în 45 de zile. Deși Curtea Constituțională a declarant OUG neconstituțională, parlamentul nu a luat măsurile necesare pentru ca traseiștii să își piardă mandatul. Practic, 552 de primari ilegaliști vor organiza alegerile, deși trebuiau să își piardă mandatul. La toate acestea mai adaugăm 4.607 de consilieri locali și 184 județeni, care sunt încă în funcții. Cauzele pentru care au schimbat partidul pot fi multe: nevoia de sprijin politic, nevoia (reală, de altfel) de a negocia partidul pentru a primi finanțare de la consiliul județean sau de la centru, lipsa oricărei responsabilități în fața electoratului etc. Cert este că în urma acestei schimbări, PSD a ieșit întărit cu peste 500 de primari și peste 500 de localități s-au trezit cu primari care reprezentau partide pe care cetățenii nu le votaseră.
Harta primarilor clientelari ne arată că 2012 nu arată deloc la fel cu 2016 în termeni de culoare politică și de resurse pe care le au partidele la primării. Până acum, astfel de date nu au fost publice sau cel puțin nu au fost centralizate. În 2016, cu mai puțin de 4 luni până la alegeri, PSD, UNPR șI ALDE, care tocmai au semnat protocoale de colaborare, dețin mai mult de 55% din primării, iar PNL și fostul PDL au împreună 33%. Practic, în campania din 2016 vor fi doi poli de putere care se bat pentru adjudecarea cât mai multor circumscripții din primul tur de scrutin. Și să nu uităm că cine câștigă localele, organizează parlamentarele.
Pe lângă problemele care țin de migrație, mulți dintre primarii în funcție, dintre care aproximativ 30% au fost aleși cu voturi care au însemnat mai puțin de jumătate din numărul de votanți prezenți la alegeri, au avut de-a face cu DNA și ANI. Un număr de 111 primari din mandatul 2012-2016 au avut probleme cu DNA, iar nouă dintre ei au avut mai mult de un dosar. Cea mai mare parte dintre ei provin din comune (peste 80), iar cinci sunt primari de oraș, respectiv 24 din București sau din alte municipii. Datele de la ANI arată că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre ei au fost implicați în mai mult de o abatere de la reglementările cu privire la conflicte de interese, averi sau incompatibilități. În cazul unor dintre primari s-a constatat chiar de două ori starea de incompatibilitate. 24 dintre ei sunt primari de municipiu, 40 de oraș și restul de comune. Este adevărat că unii dintre primari au câștigat în instanța împotriva ANI, însă mare parte dintre dosare sunt încă la instanță, unii dintre edili intrând în cursă cu aceste suspiciuni asupra lor.
Nici președinții de consilii județene nu stau mai bine. Sunt consilii județene, precum Constanța, unde șefii au fost implicați permanent în scandaluri. Nicușor Constantinescu are cinci dosare numai în ultimul mandat. Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Marian Bîgiu (Buzău) și Constantin Nicolescu (Argeș) au și ei câte 2 dosare pentru fapte de corupție (abuz în serviciu, luate de mită etc).
Schimbarea de fațadă
Mai sunt două aspecte care vor influența în mod negativ diversitatea și competiția deschisă și corectă la alegerile din iunie 2016. Pe de o parte, președinții de consilii județene vor fi aleși în mod indirect de către consilierii județeni, un mecanism care vine din anii ’90 și care aduce un grad ridicat de clientelism în procesul electoral. Chiar dacă partidele politice au susținut că alegerea directă a președinților consiliilor județene este arbitrară și generează baroni locali, noua lege a alegerilor locale va permite partidelor care câștigă la nivel local să impună monopoluri de putere.
În al doilea rând, chiar dacă a fost modificată legea partidelor, iar acum partidele politice se pot înființa cu trei membri, cu sistemul de vot majoritar într-un singur tur, prag ridicat pentru consilieri și articolul 47 din Legea 114/2015, care specifică faptul că partidele se dizolvă dacă nu au candidați, singure sau în alianță, la două alegeri consecutive (cu excepția prezidențialelor) în 75 de circumscripții, totul nu este decât o iluzie că piața politică se va schimba. Și toate acestea în anul în care un guvern a căzut din cauza nemulțumirilor populare față de clasa politică insipidă și coruptă, care s-au scandat în stradă.
Concluzia este că cine are mai mulți primari în funcție are și șansa să recâștige din nou primăriile, din câteva motive foarte simple: nu trebuie să obțină 50%+1 din voturile alegătorilor, are acces la resurse, la infrastructura locală, la aparatul de specialitate al primăriei, care lucrează pentru primar, chiar dacă nu are voie, prin lege. Primarul în funcție folosește autobuzul școlii, sediul primăriei ca sediu de campanie și chiar ceasul cu afișaj electronic de pe primărie, unde afișează semnul electoral al partidului pe care îl reprezintă. De asemenea, partidele mari au resurse umane și financiare, spre deosebire de cele mici și de independenți, care depun eforturi foarte mari pentru a strânge fonduri și votanți. În ultimul mandat au fost aleși 53 de independenți (iar la unii independența e discutabilă). Și toate acestea, într-un an în care se discută despre schimbare, despre împrospătarea vieții politice și despre eliminarea corupților de la luarea deciziilor publice. Septimius Pârvu/Contributors.ro
