Donald Trump ar fi un „Winston Churchill al vremurilor noastre” dacă reușește să încheie un acord de pace durabil în Ucraina, a declarat ministrul eston de externe Margus Tsahkna, într-un interviu pentru The Telegraph .

„Președintele Trump are literalmente oportunitatea de a deveni un Winston Churchill al vremurilor noastre și nu mă refer doar la agresiunea rusă, ci și la întrebarea care se pune la nivel global privind care vor fi regulile internaționale”, a spus Tsahkna.

„Dacă Putin poate declara că el și oricine altcineva are puterea de a modifica granițele folosind forța și are capacitatea de a fi mereu agresiv, fără răspundere reală, asta poate dăuna tuturor [din Europa], precum și poziției SUA”.

El a sublinia că „poziţia clară” a Estoniei este că Ucrainei ar trebui să i se acorde „aderarea deplină la NATO”, sau niveluri echivalente de garanţii de securitate occidentale întrucât astfel poate fi asigurată „unica garanţie de securitate care va funcţiona”.

În timp ce planurile lui Donald Trump nu sunt clare, o parte din viitorii săi consilieri, dar și JD Vance, vicepreședintele său, au exclus deja aderarea Ucrainei la NATO drept măsură de descurajare împotriva viitoarelor invazii rusești.

În schimb, aceștia ar lua în considerare „garanții de securitate” alternative, precum forțe europene de menținere a păcii, zone tampon și amenințarea cu trimiterea mai multor arme în Ucraina pentru a forța mâna Rusiai în negocieri.

Estonia, un stat baltic cu 1,3 milioane de locuitori care împarte o graniță lungă cu Rusia, se numără printre cei mai vocali aliați ai Kievului în Europa.

Estonia a cheltuit mai mult procent din PIB pentru sprijinirea Ucrainei decât orice altă țară din lume și a fost printre puținele țări care au trimis arme la Kiev chiar înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă.

Sprijinul ferm al Tallinnului pentru Kiev se datorează în parte propriei experiențe traumatizante a două ocupații sovietice la mijlocul secolului al XX-lea.

După prăbușirea URSS, statul baltic a aderat atât la NATO, cât și la Uniunea Europeană în 2004, devenind parte din prima linie de apărare împotriva unei invazii terestre rusești, alături de Finlanda, Letonia, Lituania și Polonia.

„Nu putem cădea în această capcană”

În zilele următoare, Estonia va găzdui summitul anual al Forței Expediționare Comune, o forță de răspuns rapid condusă de Regatul Unit, care completează trupele NATO staționate deja lângă granița cu Rusia.

La summit, premierului britanic Keir Starmer i se vor alătura liderii Letoniei, Lituaniei, Finlandei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei și Olandei.

Estonia a solicitat în mod repetat Occidentului să se asigure că Ucraina are posibilitatea să învingă Rusia pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, ministrul eston de externe și-a exprimat îngrijorarea că Kievul riscă să fie silit să accepte un acord șubred de încetare a focului, similar acordurilor eșuate de la Minsk din 2015.

„Problema cu această mare voință de a stabili pacea este că am văzut asta și în 2015. Or asta nu ar însemna o pace de lungă durată, sau o pace justă. Nu avem voie să cădem în această capcană, aceasta este poziția noastră… acordul de la Minsk din 2015 nu l-a oprit în niciun fel pe Putin”.

Obiectivele lui Putin în Ucraina nu s-au schimbat câtuși de puțin, a adăugat ministrul estonian, subliniind că, neîndoielnic, liderul rus nu va renunța la obsesia sa de a obține controlul deplin asupra întregului teritoriul ucrainean fie prin mijloace politice, fie militare.

Ucraina ar fi avut o șansă mai mare la victorie cu mai mult sprijin din partea aliaților

Tsahkna s-a arătat totodată dezamăgit că alți aliați ai UE și NATO nu au urmat exemplul Estoniei, care a alocat 0,25% din PIB pentru aprovizionarea militară a Ucrainei și care ar fi avut potențialul de asigura victoria Kievului până acum.

„Dacă aliații noștri ar fi procedat la fel, am fi avut 120 de miliarde de euro acum. Dar nu e cazul”, a spus el.

Eșecul Occidentului de a ajuta Ucraina să-l învingă militar pe Vladmin Putin a provenit din ritmul lent al livrărilor de arme în primele etape ale războiului și din temerile nefondate privind „escaladarea conflictului”, a spus el.

„Dacă am fi făcut cu toții tot ceea ce am făcut noi pentru Ucraina în ceea ce privește sprijinul militar în primul an, în loc de ultimii doi ani și jumătate, s-ar fi terminat cu Putin.”

În timp ce Emmanuel Macron și alți lideri ai UE discută despre trimiterea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, Tsahkna spune că își dorește ca accentul să rămână pe furnizarea armelor care îi sunt imperios necesare în acest moment.

„Ucrainenii nu solicită soldați sau trupe acolo. Ei cer arme. Fac apel la apărare antiaeriană. Cer sprijin. Deci pe asta ar trebui să ne axăm.

„Și abia atunci, când vine vorba de încetarea focului și situația postbelică, atunci repet că cea mai eficientă și mai ieftină cale pentru noi este aderarea deplină la NATO”, a spus el.

Tsahkna, fost ministru al Apărării, a subliniat că este o situație „brutală” dacă realmente Volodimir Zelenski s-ar afla sub presiunea unor aliați occidentali să reducă vârsta de recrutare pentru a rezolva problema deficitului de trupe.

„Nu ar fi fost nicio problemă dacă le-am fi dat suficiente arme și muniție [la începutul războiului].

„Este un lucru destul de brutal, să-l forțezi pe președintele Zelenski și pe ucraineni să mobilizeze tineri de 19 sau 20 de ani și, în același timp, să nu le oferi armele și instrumentele de care au nevoie pentru a lupta”, a spus el.

Zelenski a postat recent un mesaj pe rețelele de socializare în care a remarcat „multe discuții în mass-media despre reducerea vârstei de recrutare pentru ucrainenii care să fie trimiși în prima linie”.

„Prioritatea ar trebui să fie furnizarea de rachete și slăbirea potențialului militar al Rusiei, nu vârsta de recrutare a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Tsahkna și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că, dacă Putin câștigă războiul, va lua la țintă un stat baltic precum Estonia pentru a testa liniile roșii ale NATO.

„Nu ne gândim, ce se va întâmpla dacă se îndreaptă împotriva Estoniei? Nu suntem singuri, dacă vin, vor fi împotriva NATO”, a spus el. „Și suntem pregătiți. Mai pregătiți decât oricând.”