Triodul este o perioadă de 10 săptămâni dinaintea Paștilor, cuprinzând Postul Mare și Săptămâna Mare, precedat de o perioadă pregătitoare ce are ca scop Lăsatul Secului. Triodul durează 70 de zile, din Duminica vameșului și a fariseului, până în Sâmbăta Mare.

Periaoda Tridoului. FOTO Arhivă

În acest an, când Paștile va fi sărbătorit duminică, 5 mai 2024, Triodul a început de duminică, 25 februarie 2024.

În Biserica Ortodoxă, Triodul este cunoscut atât ca o carte de cult, cât și ca o perioadă liturgică a anului bisericesc structurată în zece săptămâni până la Paști: trei săptămâni premergătoare Postului Paștelui și șapte săptămâni de Post al Paștilor, potrivit doxologia.ro.

Triodul începe cu Duminica vameșului și a fariseului, după care urmează o săptămână relativ obișnuită din punct de vedere liturgic și ascetic, apoi Duminica fiului risipitor. Începând cu această duminică, săptămâna ce urmează, numită și Săptămâna Cărnii, va fi de dulce.

Săptămâna Patimilor rememorează ultimele zile din viața Mântuitorului FOTO Adevărul

Cea de-a doua săptămână a Triodului este una obișnuită, adică vom posti miercurea și vinerea, iar cea de-a treia săptămână este cunoscută drept Săptămâna Albă, atunci fiind dezlegare la brânză, lapte, ouă și pește în toate zilele, inclusiv miercurea și vinerea.

Dacă urmărim în calendarul ortodox prima dintre cele trei săptămâni pregătitoare dinaintea Postului Mare, observăm că zilele de miercuri și vineri sunt însemnate cu harți, adică în aceste zile nu se mai ține post, ci este dezlegare la orice fel de mâncare.

„Trebuie să se ştie că, în această săptămână postesc blestemaţii armeni urâtul lor post, iar noi, monahii, în fiecare zi, chiar şi miercuri şi vineri mâncăm brânză şi ouă în ceasul al nouălea, iar mirenii mănâncă carne, răsturnând astfel dogma acelui fel de eres al acelora”, se arată în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava.

Ardei umpluți de post FOTO: Shutterstock

„Mai concret, „urâtul post” despre care vorbește Sfântul Sava este, de fapt, un post de doliu care dura o săptămână , instituit de către episcopul Serghie Armeanul (sec VI) în cinstea câinelui său pierdut – Arțivurion (de aici și termenul „harți”).

Acest post a fost condamnat, de-a lungul veacurilor, de mai mulți Părinți ai Bisericii, printre care se numără Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului și Sfântul Cuvios Teodor Studitul. Înțelegem că intenția pentru care nu postim în această perioadă este una apologetică sau polemică.

În pericopă este descris felul mândru de a posti al fariseului, în antiteză cu smerenia vameșului, care era păcătos și mărturisea acest lucru în rugăciunea sa. Astfel, pentru a ne pregăti de post așa cum se cuvine și pentru ca nici noi să nu postim ca fariseul, cu îngâmfare şi laudă, Biserica a suspendat total postul de miercuri și vineri”, arată doxologia.ro.