Tribunalul București: Sechestru pe averea lui Nicușor Constantinescu
Judecătorii de la Tribunalul București au decis vineri instituirea sechestrului asigurător pe averea președintelui suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, în dosarul în care acesta este acuzat că a împiedicat efectuarea unor controale ale Curții de Conturi.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES ARHIVA
Potrivit ultimei declarații de avere, completată în luna iulie, Nicușor Constantinescu deține 6 terenuri în Constanța, Tulcea, comuna Voluntari (Ilfov), Piatra Neamț și București, 4 case, o șalupă și 5 autoturisme.
De asemenea, el mai are în proprietate tablouri, o colecție de timbre, bijuterii, numismatică, mobilier vechi și obiecte de artă, a căror valoare nu a fost evaluată, plus picturi în ulei și pe pânză în valoare de 15.000 euro.
Nicușor Constantinescu a mai trecut în declarația de avere aproape un milion de dolari în conturi bancare și acțiuni la 13 societăți comerciale.
Președintele suspendat al CJ Constanța se află în prezent în SUA, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale, însă pe numele său a fost emis un mandat de arestare preventivă de instanțele din România, deoarece nu s-a mai întors în țară la data stabilită de procurorii DNA.
În acest dosar, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite și 21 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obținerea de foloase necuvenite.
Alături de Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată și Adrian George Gâmbuțeanu, director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (RAJDP Constanța), pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că Adrian Gâmbuțeanu, cu sprijinul lui Nicușor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013.
"Astfel, efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate nu a mai fost posibilă. În această modalitate, a fost practic blocată activitatea Curții de Conturi în raport cu regia locală menționată, Curtea de Conturi aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini principala atribuție, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice", susține DNA.
DNA precizează că, în perioada 2009-2012, perioadă avută în vedere de controalele programate a se desfășura în anii 2011, 2012, 2013, a fost creat un folos necuvenit RAJDP Constanța, constând în faptul că activitatea sa financiar-contabilă a fost sustrasă verificării, în condițiile în care fondurile de care a beneficiat Regia din resursele publice în perioada supusă verificării au fost de peste 200 de milioane de lei.
"Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăți nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului și care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA. Referitor la această împrejurare, sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi. În cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost condiționată de comunicarea de către Curtea de Conturi a unei dovezi că respectiva acțiune de control figura în programul de activitate al Curții. Această condiționare este contrară dispozițiilor legale (....). Cu toate acestea, Curtea a transmis dovada solicitată sub forma unui extras, însă, și în aceste condiții, efectuarea controlului a fost refuzată pe motiv că nu a fost transmisă o copie a întregului program", susțin procurorii.
Controalele programate în anii 2012 și 2013, menționează DNA, nu s-au putut efectua din cauza atitudinii inculpatului Gâmbuțeanu, precum și a dispozițiilor exprese ale președintelui CJ Constanța, prin rezoluții cu textul "nu sunt de acord", aplicate pe adresele întocmite de RAJDP Constanța, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziție.
În perioada 2007-2014, Nicușor Constantinescu nu a respectat dispozițiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea și, respectiv, la prelungirea a 11 certificate de urbanism și a autorizațiilor de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două societăți comerciale.
"Mai mult decât atât, după ce instanțele judecătorești au dispus prin 9 hotărâri definitive, pronunțate în perioada 2008 — 2011, ca președintele CJ Constanța să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu. Prin aceleași hotărâri, s-a dispus ca președintele CJ Constanța să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicușor Constantinescu a continuat să nu își execute obligațiile impuse de către instanța de judecată. Toate demersurile de a obține executarea silită a obligațiilor președintelui CJ Constanța au rămas fără efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalitățile, astfel încât Nicușor Constantinescu a lipsit practic de conținut drepturile părții vătămate, în ciuda recunoașterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească", mai declară procurorii.
AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)
