Tribunalul București începe, joi, dezbaterile pe fond în dosarul în care compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea a 340 de infracțiuni de înșelăciune, uz de fals (61 acte materiale), precum și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În dosar mai sunt judecați directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum și Mihai Leva, șef de producție al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) și complicitate la participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În iunie 2017, un judecător de cameră preliminară a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Potrivit Parchetului General, în perioada 1 iunie 2010 — 16 mai 2016, SC Hexi Pharma CO SRL a indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 — 9 martie 2016, Hexi Pharma CO SRL a folosit la Comisia Națională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fișe de prezentare ale produselor proprii, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă) în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului.

Procurorii mai arată că, în intervalul 1 iunie 2010 — 16 mai 2016, prin plasarea pe piața din România, la cvasitotalitatea unităților sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma CO SRL a înlesnit cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 — 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfășurată de companie, asigurând plasarea pe piață la aproape toate unitățile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 — 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fișe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă), folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.

Totodată, în perioada 14 iulie 2012 — 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de șef de producție, a ajutat la plasarea pe piața din România, la unitățile sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 și 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fișe de prezentare ale produselor Hexi Pharma și fișe cu date de securitate), din care cele 16 fișe cu date de securitate le-a și întocmit, documente folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, care conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.

Prejudiciul în acest dosar se ridică la 102 milioane lei, iar 132 de spitale s-au constituit părți civile.

AGERPRES