Tribunalul Bucureşti explică de ce a fost clasat dosarul ''10 august'': Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT nu au suport
Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu în ordonanţa de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei "nu îşi găsesc suportul", iar argumentele persoanelor vătămate nu pot fi analizate în acest cadru procesual, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti privind clasarea dosarului '10 august'.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheţ a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul '10 august'.
În motivarea deciziei, care de altfel este foarte tehnică, judecătoarea arată că susţinerile fostei şefe a DIICOT în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate, iar motivele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial.
Judecătoarea explică faptul că, în prezenta cauză, ancheta penală a fost iniţiată din oficiu, a doua zi după evenimentele ce au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestaţiei cunoscute sub denumirea de "Mitingul Diasporei".
Astfel, imediat după aceste evenimente, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General şi cealaltă de către DIICOT. Ulterior, o parte din ancheta desfăşurată de către Secţia Parchetelor Militare a fost declinată şi reunită la ancheta desfăşurată de DIICOT.
Pe de altă parte, magistratul spune că Secţia Parchetelor Militare continuă investigaţiile penale cu privire la actele de violenţă ce au avut loc cu ocazia manifestaţiei "Mitingul Diasporei".
"Revenind la ancheta penală desfăşurată de DIICOT şi finalizată prin ordonanţa nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluţiei procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secţia Parchetelor Militare (probe câştigate cauzei, urmare a prorogării de competenţă), cât şi de către procurorul DIICOT. Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reţine caracterul neîntemeiat al susţinerilor procurorului ierarhic superior, prin care înţelege să-şi fundamenteze concluzia deficienţei anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecţii la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţa, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)", se arată în motivarea instanţei.
În primul rând, spune magistratul, prin prorogarea de competenţă ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secţia Parchetelor Militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziţie un material probator legal administrat de Secţia Parchetelor Militare, pe care l-a procesat în cursul anchetei penale efectuate.
"În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior (Giorgiana Hosu, n.r.) a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în faţa Secţiei Parchetelor Militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie, este o afirmaţie 'pro causa', în condiţiile în care urmărirea penală nu este guvernată de principiul nemijlocirii, aşa cum procurorul ierarhic superior a încercat să se subînţeleagă (în motivarea ordonanţei de redeschidere menţionându-se că 'trebuie căutate, în principal, sursele primare ale probelor, organele judiciare trebuie să ia legătura cu suspectul/inculpatul în mod direct, să asculte nemijlocit martorii, să perceapă direct obiectele ce constituie mijloace materiale de probă, să ia contact cu experţii, în acest fel organul judiciar va putea percepe o serie de aspecte care pot influenţa soluţionarea justă a cauze'). Principiul nemijlocirii este specific fazei de judecată şi reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO. Dacă legiuitorul ar fi înţeles ca urmărirea penală să se efectueze în mod nemijlocit de către procuror, instituţia prevăzută de dispoziţiile art. 303 C.pr.pen. - care permite procurorului să delege organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuarea de acte de urmărire penală, acte de urmărire penală care, potrivit art. 7 alin. 6 din OUG 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, sunt efectuate în numele acestuia - nu ar mai fi fost reglementată", se precizează în motivare.
Cât despre motivul invocat de Giorgiana Hosu că suspecţii, adică şefii Jandarmeriei, nu au fost chemaţi la sediul DIICOT în vederea audierii, judecătoarea constată că suspecţii au fost citaţi în vederea audierii la sediul Secţiei Parchetelor Militare, pentru a li se aduce la cunoştinţă calitatea procesuală, ocazie cu care aceştia au uzat de dreptul la tăcere.
"Prin urmare, câtă vreme procurorul de caz de la DIICOT nu a emis niciun alt act procesual care să impună obligaţia acestuia de a chema persoanele anchetate (punerea în mişcare a acţiunii penale - art. 309 alin. 2 C.pr.pen; extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării - art. 311 alin. 3 C.pr.pen., percheziţii domiciliare sau informatice), iar acestea şi-au manifestat dreptul de a nu da declaraţii, susţinerea procurorului şef nu poate fi primită de judecător. Deşi procurorul ierarhic superior invocă o inadvertenţă între susţinerea procurorului de caz - în sensul că doar (...) a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (...) care atestă prezenţa la faţa locului şi a (...), aceasta este irelevantă, în raport de obiectul probaţiunii întrucât cei doi suspecţi au fost acuzaţi că, prin ordinele date direct forţelor de ordine, fără să fi preluat comanda de la (...) , ar fi participat în mod nelegal la conducerea operaţiunilor. Prin urmare, prezenţa lor sau nu la faţa locului nu prezintă importanţă probatorie, de vreme ce probele analizate de procurorul de caz, constând în Jurnalul Acţiunilor Operative, fluxul de comunicaţii, declaraţiile de martor date de lucrătorii jandarmi, au condus pe acesta la concluzia că operaţiunile s-au desfăşurat fără implicarea (...) şi (...). Pentru aceleaşi motive, datele de localizare ale acestora sunt irelevante, sub aspect probator", precizează magistratul de la Tribunalul Bucureşti.
Judecătoarea consideră că este lipsit de importanţă şi faptul că un număr limitat de suporţi optici care se presupune că ar conţine filmări de la acele evenimente au fost deterioraţi şi nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceştia de la sursa iniţială, câtă vreme procurorul de caz a avut la dispoziţie medii de stocare a datelor informatice pe care le-a analizat anterior dispunerii soluţiei de clasare.
"Contrar celor susţinute de procurorul ierarhic superior, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul de caz a analizat nu doar conduita suspecţilor pe toată durata evenimentelor din data de 10.08.2018, dar şi conduita jandarmilor şi pe cea a protestatarilor, începând cu ora 12,00. Cât despre lipsa de motivare a ordonanţei de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susţinere, ci se rezumă doar a invoca principii directoare care se desprind din jurisprudenţa CEDO privind obligaţia motivării actelor procedurale, fără legătură cu ordonanţa infirmată. În opoziţie cu această susţinere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligaţia de motivare a ordonanţei de clasare şi a elaborat actul procedural prin indicarea atât a împrejurărilor de fapt cât şi a temeiurilor de drept. Argumentul invocat de procurorul ierarhic superior privind unitatea de anchetă, respectiv ca ancheta penală să se efectueze de Secţia Parchetelor Militare, judecătorul de cameră preliminară aminteşte că însăşi Secţia Parchetelor Militare a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la persoanele şi faptele pentru care începuseră urmărirea penală în favoarea DIICOT, în condiţiile în care efectuase acte de urmărire penală timp de 1 an de la momentul sesizării", afirmă instanţa.
Judecătoarea precizează că, deşi procurorul ierarhic superior a infirmat parţial ordonanţa de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate, potrivit art. 339 C.pr.pen., totuşi în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părţi cu privire la fondul acuzaţiilor şi, "în atare situaţie, nici judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza, în acest cadru procesual, argumentele persoanelor vătămate".
"În concluzie, faţă de considerentele mai sus arătate, având în vedere că motivele pe care se sprijină ordonanţa procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi penale nu îşi găsesc suport în dosarul cauzei, în baza art.335 alin.4 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală. În baza art.335 alin.4 ind. 1 C.pr.pen. va infirma soluţia de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr.111/11-2/2020 din data de 04.08.2020 a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism", se arată în decizia instanţei.
Pe 2 martie, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul "10 august".
Practic, prin această decizie, dosarul a fost clasat, iar foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor la mitingul din Piaţa Victoriei din august 2018.
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului "10 august" şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Decizia trebuia însă aprobată de un judecător, însă Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT. AGERPRES
