Trezirea lui Iohannis. Semnele de întrebare
Klaus Iohannis incepe in forta anul electoral cu cateva lovituri grele in pantecul moale al PSD si al lui Liviu Dragnea, refuza numiri, refuza revocari. Din start, ca imagine, presedintele rupe ceva din eticheta vacantei continue pe care si-o aplicase in primii patru ani de mandat. Daca incheia 2018 cu o sedinta CSAT si prelungirea mandatului sefului statului major, iata ca incepe 2019 cu decizii importante. Deci nicio zi de vacanta, doar niste schi (pentru care a si stat la coada la telescaun) in tara.
In schimb, in vacanta timp de o luna este Liviu Dragnea si nici macar o vacanta in tara, ci, spune presa, tocmai in Maldive. Este o inversare problematica, mai ales cand te dai mare nationalist, aliatul saracilor si coplesit de grijile tarii. Miscarea este atat de surprinzatoare incat PSD nu a apucat sa-i adapteze inca punctajele si comunicatorii partidului, tot cu Klaus Iohannis in vacanta o tin.
Pe fond, refuzul lui Klaus Iohannis de a numi propunerile la Transporturi si Dezvoltareii creeaza mari probleme lui Liviu Dragnea, pentru ca o poate transforma pe Olguta Vasilescu in dusmanul lui de moarte.
Dupa ultima decizie CCR, nr. 875/19.12.2018, lucrurile stau asa: presedintele are dreptul sa refuze o propunere de ministru nelimitat pe motive de legalitate si o singura data pe motive legate de persoana propusa. Iar aceeasi persoana nu poate fi propusa de mai multe ori pentru acelasi portofoliu.
Actualele propuneri pentru cele doua ministere, Vasilescu - Dezvoltare si Draghici - Transporturi, desi reprezinta al doilea set formulat de PSD, sunt primele propuneri care exista legal pe masa presedintelui dupa vacantarea celor doua portofolii. Presedintele a anuntat ca le va refuza, deocamdata fara a formaliza, si a spus ca vor fi si motive de legalitate, si de oportunitate.
Daca in cazul Transporturilor vor fi doar motive de legalitate, presedintele isi pastreaza pentru acest portofoliu dreptul de refuz pe oportunitate pentru viitoarea propunere. Asadar, daca PSD va incerca sa o propuna acolo pe Olguta Vasilescu, ca urmatoarea propunere dupa ce a fost refuzata la Dezvoltare, va putea fi din nou blocata.
Deci, una peste alta, Olguta Vasilescu nu prea mai are sanse sa prinda un scaun de ministru, ceea ce pentru domnia sa reprezinta un dezastru politic pe care nu cred ca i-l imputa in primul rand lui Klaus Iohannis.
Cine a vrut cu cerul si pamantul sa o mute la Transporturi, de la Munca, unde isi castigase printre pensionari si bugetari o popularitate periculoasa pentru Liviu Dragnea? Cine s-a grabit sa schimbe primele propuneri cu Olguta Vasilescu la Transporturi si Ilan Laufer la Dezvoltare, desi ele nu fusesera refuzate oficial, pentru simplul motiv ca inca nu fusesera vacantate posturile? De ce o CCR care executa tot ce ordona Liviu Dragnea cand vine vorba de propriile interese penale nu i-o fi impus presedintelui decat sa-i revoce pe Stanescu si Sova, dar nu i-a impus si sa semneze numirile celor doua propuneri? Pentru ca nu a primit ordinul? Si oare Dragnea nu l-a dat pentru ca Olguta Vasilescu regina peste Dezvoltare este o varianta pe care o exclude?
PSD este un partid in care toata lumea suspecteaza pe toata lumea. Si m-as mira foarte tare ca dna Vasilescu sa nu considere ca Liviu Dragnea a vrut sa o piarda, la fel ca pe toti cei care pe care incepe sa-i perceapa drept periculosi pentru puterea lui. Iar Olguta Vasilescu poate fi cu adevarat periculoasa, mai ales cand e furioasa.
In privinta numirilor de la justitie, Klaus Iohannis stie ca are dreptul legal sa refuze o data o propunere pentru sefia unui parchet. A refuzat-o pe Adina Florea pe argumente de legalitate, a fost propusa din nou fara nicio modificare, o poate refuza din nou si pe legalitate, si pe oportunitate.
In aceeasi Decizie nr. 875/19.12.2018, CCR numai ce a decis ca in privinta ministrilor o propunere deja refuzata nu poate fi formulata din nou. Ar fi greu chiar pentru aceasta CCR sa afirme ca in cazul procurorilor sefi se poate, pentru ca ar insemna sa consfinteasca lipsirea de continut a dreptului la primul refuz. In plus, chiar MCV recomanda "relansarea procesului de numire a unui procuror-sef al DNA care sa aiba experienta dovedita in domeniul urmaririi penale a infractiunilor de coruptie si un mandat clar pentru ca DNA sa continue efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in cazurile de coruptie".
Nu ma indoiesc ca ministrul Toader stie asta, ceea ce, in paranteza fie spus, face insistenta domniei sale destul de stranie si cu aer de tergiversare voluntara.
Refuzul presedintelui de a-l revoca pe procurorul general era si el previzibil, avand in vedere ca MCV cere oprirea acestei proceduri pana la clarificarea modificarilor la legile justitiei. Este firesc ca presedintele, mai ales in timp ce Romania detine presedintia rotativa a ConsUE, sa respecte exigentele europene si sa evite actionarea Romaniei la CJUE dupa modelul Poloniei.
Ce arme are puterea PSD-ALDE? Anul acesta destul de putine. E foarte greu sa il suspenzi pe presedinte in timp ce detii presedintia rotativa. Au recunoscut-o si unii dintre ei. Mai mult, cum sa il suspenzi pentru ca indeplineste ceea ce a cerut CE prin MCV?
Liviu Dragnea ar face-o si pe asta, probabil, dar pentru Tariceanu ar fi letal dupa mesajul transant primit la inceput de an de la liderul ALDE Europa, Guy Verhofstadt: "Guvernul trebuie sa isi indeplineasca angajamentele privind statul de drept: reforma justitiei, a codului penal si cea a legii ONG-urilor trebuie sa reflecte in totalitate recomandarile Comisiei de la Venetia si sa fie supuse unei reevaluari de catre acest organism inainte de a intra in vigoare. Liberalii romani au promis sa urmeze aceasta cale si asteptam din partea lor sa actioneze ca atare. Daca vor face acest lucru, vor avea un loc binemeritat in interiorul familiei ALDE. Daca nu, nu". Si fara ALDE nu exista majoritatea necesara pentru suspendare.
Presedintele a iesit la bataie din motive electorale. Chiar domnia sa a pus totul sub semnul alegerilor prezidentiale prin felul in care si-a inceput declaratia de vineri la pranz. Sigur ca, indiferent de motivatie, e mai bine ca in sfarsit la Cotroceni e mai mult decat o forma fara fond ca pana acum. Dar daca presedintele ar fi avut si alte motivatii decat cele electorale si ar fi luptat din convingere, pentru principii, pentru oamenii care l-au ales, nu doar pentru un nou mandat, nu am fi ajuns in situatia grava de acum.
Daca arata si in privinta dnei Dancila exigentele pe care le are acum in privinta ministrilor refuzati, probabil ca anul 2018 ar fi aratat cu totul altfel pentru Romania.
In plus, presedintele pare ca si-a gasit curajul doar din fortareata presedintiei rotative, timp in care e foarte greu spre imposibil sa fie suspendat. De ce nu a luptat cu aceeasi hotarare si pentru Codruta Kovesi? Si nu atat pentru Codruta Kovesi ca persoana, cat pentru a nu da semnalul letal in sistemul judiciar pe care l-a dat revocarea ei. Efectele se vad, iar cedarea lui Iohannis fara lupta, doar tergiversata, este o cauza a problemei.
Decizia CCR privind revocarea era valabila atunci la fel cum e valabila si acum. Asa cum gaseste acum solutii si argumente, de ce nu a gasit si atunci?
Daca acum poate, inseamna ca pana acum nu a vrut?
Presedintele pare sa fi inteles din sondaje ca al doilea mandat nu i se cuvine, ci trebuie sa-l merite. Dar ca sa-l merite, ca sa compenseze greselile grave ale celor patru ani de pasivitate si cedare, are nevoie de mult, mult, mult mai mult decat ceea ce a facut pana acum.
Are nevoie sa convinga ca este dispus sa lupte si pentru altceva decat interesul electoral propriu si nu doar atunci cand este sigur ca nu are ce sa pateasca. Pentru ca altfel, in al doila mandat, cand electoral nu va mai avea nimic de pierdut, nici macar nu cred ca il vom mai vedea la fata.
Inceputul merita salutat, dar numai ca inceput al unui drum foarte lung, care ar trebui sa contina si niste scuze fata de cei care l-au votat in 2014, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
