Trei state și-au exprimat interesul să trimită piloți la antrenamente în România, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, într-un interviu pentru Agerpres în care a mai precizat că piloții ucraineni vor fi formați în baza unui contract, iar cei români vor avea prioritate.

Hubul de pregătire va fi folosit pentru pregătirea piloților români, în primă fază

„Lucrul acesta (instruirea piloților ucraineni, n.red.) se va face pe bază contractuală, subliniez: piloţii români având prioritate. Până acum mai există cel puţin trei state care şi-au exprimat dorinţa de a trimite piloţi la acest centru de instruire şi, evident, sunt etape, pentru că probabil că dumneavoastră ştiţi, da, o să o fac pentru cei care care ne citesc sau care ne urmăresc: există o abordare colaborativă între noi, între Olanda şi între Lockheed Martin. Partenerii noştri din Olanda vor oferi avioanele Lockheed Martin, vor oferi pregătirea şi elementele de instruire în ceea ce priveşte mentenanţa iar România, ca ţară gazdă, va certifica, va contribui cu tot ce ţine de infrastructură şi nu-i puţin lucru şi cred eu că rezultatul va fi unul foarte bun”, a afirmat Angel Tîlvăr.

Întrebat când vor veni piloții ucraineni la antrenamente, ministrul Apărării a răspuns: „Aşa cum a ieşit şi din deciziile pe care le-am luat la nivel politic, în România nu sunt excluşi, dar va fi pe bază contractuală, ţinând seama şi de arhitectura de pregătire a piloţilor ucraineni, care este gândită la nivel european, în care ei pot face această pregătire nu numai în România, dar România este dispusă şi are, va avea capacitatea necesară. Se poate face şi acest lucru”.

Ministrul a mai precizat că instruirea „va începe după ce acordurile tehnice se vor fi încheiat şi ele sunt un pas obligatoriu pentru un astfel de demers şi cred eu că până la sfârşitul anului putem discuta despre acest lucru, ceea ce, iar, în termeni de astfel de iniţiative înseamnă foarte repede”.

De câți piloți avem nevoie

Reamintim că un expert în aviația militară a explicat pentru „Adevărul“ cât de mare este nevoia de piloți la Forțele Aeriene Române. „Aviațiile lumii folosesc o rată între 1,5 și 2,5 piloți per avion, în funcție de condițiile economice și geo-strategice concrete și de tipul aeronavei. Aparatul de zbor, dacă ai personalul tehnic și resursele necesare, poate efectua mai multe ieșiri în 24 de ore, chiar și 6-8 sau mai multe, în funcție de durata misiunilor, dar omul are anumite limite fizice și psihice. Tocmai din acest motiv se merge pe o rată supraunitară pilot/avion. În cazul nostru, să zicem 1,5 piloți per avion, deci, pentru 32 de avioane, în jur de 45-50 de piloți“, a declarat sursa citată.

Durata de pregătire a fiecărui pilot în parte este variabilă deoarece depinde foarte mult de nivelul de experiență și de gradul de antrenament. „În caz de urgență, război, de exemplu, cu program intensiv, pregătirea se poate face și în 3 luni, dar în mod normal durează un an sau chiar doi. Așa cum «merg» lucrurile în România, normal ar însemna probabil 2-3 ani sau mai mult. În ore de zbor e dificil de exprimat. Reamintesc premisele: experiență și antrenament. Din moment ce MiG-ul 21 LanceR nu mai zboară deja din luna mai, antrenamentul tinde spre zero! Experiența încă mai contează o vreme, dar și asta e perisabilă. Astfel, ca număr de ore, orice estimare ar fi hazardată. Un pilot experimentat (clasa l, eventual instructor în orice condiții meteo, ziua și noaptea) și cu antrenamentul la zi pe LanceR (repet, nu mai e cazul azi), în regim de urgență, probabil ar fi bun de luptă în 100 de ore, dar numai susținut adecvat și cu 200-300 de ore pe simulator. Un pilot începător (neclasificat) și fără antrenament, un minimum de 300-500 de ore, iar o parte din acestea pot fi făcute pe un avion subsonic de școală și antrenament cu o avionică adecvată, similară F-16. Adăugați și minimum câteva luni pentru pregătirea teoretică. Adăugați și pregătirea personalului tehnic, maiștri militari, ingineri, dar și pregătirea infrastructurii terestre și tehnice specifice, și începeți să înțelegeți dimensiunea efortului uman și material“, a subliniat expertul.