TREI semnale de ALARMĂ
Tot mai multe voci dau alarma în economie. Adâncirea decalajelor ne-ar putea obliga să mărim din nou taxele! Jeffrey Franks, fost şef al delegaţiei FMI în România, Cătălin Păuna, economist al Băncii Mondiale în România, şi Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, nu văd cu ochi buni evoluţiile din economie. Banca Mondială crede că vom fi nevoiţi să mărim iar taxele, un fost şef al delegaţiei FMI în România avertizează că economia creşte prea rapid, iar un consilier prezidenţial semnalează adâncirea decalajului dintre importuri şi exporturi.
Economia creşte într-un ritm susţinut, cel puţin pe hârtie, dar factorii şi mai ales costurile acestei dinamici îi îngrijorează pe oficialii unor instituţii importante.
Ei avertizează că se provoacă din nou deficite care vor fi greu de redresat în anii ce urmează.
Aproape toţi vorbitorii care au participat ieri la un seminar pe tema politicilor economice pentru creştere sustenabilă, organizat de Ministerul Finanţelor, au apreciat performanţele de până acum ale economiei, dar au avertizat că această euforie s-ar putea transforma curând într-un coşmar.
Banca Mondială, spre exemplu, atrage atenţia că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv în 2017 şi să fie nevoită să crească din nou taxele. „Presiunile fiscale se vor exercita şi pe termen lung, astfel că o creştere de taxe va fi inevitabilă dacă presiunile nu vor fi atenuate prin măsuri de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor bugetare“, a avertizat economistul Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna.
El a arătat că o serie de politici pot fi corectate pentru a evita în 2017 intrarea în procedura de deficit excesiv, una dintre măsuri vizând creşterea veniturilor la buget prin dividendele companiilor de stat, în special cele din sectorul energetic, care „stau pe o lichiditate substanţială“.
Presiunile bugetare devin endemice
Economistul atrage atenţia că presiunile fiscale sunt importante şi pe termen lung, pentru că vin din fondul public de salarii, care este cel mai mic din Europa, precum şi din educaţie, unde cheltuielile sunt cele mai mici.
Mai există presiuni din sănătate, cheltuielile fiind printre cele mai mici în acest domeniu, din pensii, unde se înregistrează un raport între beneficiari şi contributori de departe cel mai rău din Europa, imposibil de corectat pe termen scurt sau mediu.
Şi investiţiile publice pun presiune, pentru că România are nevoie de investiţii pentru a susţine convergenţa cu restul Europei. „Deci acestea vor fi endemice şi fiecare guvern de acum încolo se va lovi de ele. Va trebui să ne gândim la taxe suplimentare care probabil vor fi inevitabile pe termen lung“, a precizat Păuna.
Franks: „Lecţia crizei este cumpătarea“
România ar trebui să urmărească mai degrabă o creştere economică de 3,5% timp de zece ani decât să urce la niveluri de 4,5%-5% şi apoi să intre în criză, a afirmat Jeffrey Franks, fost şef al misiunii FMI în România în perioada 2009-2012.
El a precizat că pentru avans mai mare sunt necesare politici durabile şi a atras atenţia autorităţilor să nu repete greşelile din anii anteriori crizei, prin stimularea creşterii economice fără a avea rezerve pentru perioade mai dificile.
Reamintim că Jeffrey Franks a condus misiunea FMI în România în perioada cea mai grea după declanşarea crizei financiare, recomandând măsuri de reducere a salariilor, concomitent cu creşteri de taxe pentru micşorarea deficitului bugetar şi revigorarea economiei. Prezent la seminarul MFP de la Bucureşti, oficialul FMI a ţinut să precizeze că „principala lecţie a crizei este cumpătarea“.
Consumul umflă economia? Urmează ajustări structurale
Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a atras atenţia asupra faptului că o creştere economică bazată pe consum nu poate fi sustenabilă fără ajustări structurale şi fără revigorarea investiţiilor în sectorul public.
„Pe fondul creşterii consumului, importurile cresc în ritm accelerat, dublu faţă de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial“, a spus Marinescu.
Răspunsul Guvernului: măreşte oferta internă
Guvernul compensează cererea internă suplimentară existentă în prezent, datorită reducerilor de taxe, cu politici de stimulare a ofertei interne, cum ar fi acţiuni pentru creşterea producţiei interne, stimularea investitorilor şi atragerea de noi investiţii în România, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.
