„Trecem, imperceptibil, de la non-război la cvasi-război și începutul războiului”
Pentru specialistul în geopolitică, François Heisebourg, autorul cărții Retour de la Guerre (ed. Odile Jacob), ascensiunea Chinei, schimbarea tehnologică și lipsa ordinii mondiale fac ca revenirea conflictelor să fie mai probabilă decât în timpul Războiului Rece, notează Le Figaro , care publică un interviu pe această temă.
LE FIGARO: După criza Covid, puterea chineză se afirmă mai mult ca niciodată, în timp ce plecarea haotică a Statelor Unite din Afganistan a fost interpretată ca un semn de declin. În această configurație, întoarcerea războiului este inevitabilă?
François HEISBOURG: Riscul de război este mai mare decât era înainte de pandemie și va mai crește. Unul dintre motivele majore pentru această creștere a tensiunilor este accelerarea puterii chineze și confruntarea sa ideologică, economică, tehnologică, politică cu Statele Unite și, poate, cu lumea democratică în general.
Este și evoluția tehnologică, care destabilizează situația strategică, prin război cibernetic, și care duce în fiecare zi la conflicte. Continuumul de la non-război până la cel mai dur război este mai simplu decât în timpul Războiului Rece. În aceasta din urmă, nu a existat un război, de vreme ce nu s-a tras. Și, în plus, descurajarea nucleară a respectat reguli care (deși cu dificultate) au împiedicat izbucnirea războiului între cele două blocuri și cele două superputeri. Astăzi, nu mai este cazul. Trecem, imperceptibil, de la non-război, la un cvasi-război, la începutul războiului… În domeniul nuclear, dezvoltarea de noi arsenale nucleare duce la o slăbire a descurajării.
Și, în sfârșit, există un ultim motiv: lipsa ordinii mondiale. Când nu mai există ordine, nu mai există reguli ale jocului, iar când nu mai există reguli ale jocului, riscurile de dezacord sunt, evident, mult mai mari. Aceștia sunt cei trei factori structurali care ar fi existat și fără pandemie, dar pe care aceasta din urmă i-a putut agrava.
LE FIGARO: Este recenta criză a submarinelor din Australia un simptom al acestei creșteri a tensiunilor?
François HEISBOURG: Pe bună dreptate, australienii își revizuiesc evaluarea situației strategice din regiunea Indo-Pacific, termen pe care ei l-au inventat. Echilibrul de putere se schimbă rapid în această regiune. Marina chineză are mai multe nave decât Marina SUA (dar mai puțin tonaj). De asemenea, în mod excepțional, de la începutul Covid-19 China a tratat cu brutalitate Australia. Australienii au fost considerați impertinenți atunci când au cerut o explicație cu privire la originea virusului. Au plătit cu un embargo asupra exporturilor australiene de vin, homari etc. De asemenea, au descoperit operațiuni de influență chineză, în special în rândul parlamentarilor australieni și la scară masivă în universitățile australiene. Toate acestea pot determina Australia să achiziționeze submarine nucleare. Dar, mai presus de toate, încearcă să obțină o întărire clară a alianței sale cu Statele Unite. Din perspectiva analizei strategice, aceasta se apără perfect.
Sursa: Wikipedia LE FIGARO: Această criză arată că Europa se află acum în afara jocului, când vine vorba de superputeri?
François HEISBOURG: Europa se află într-o situație paradoxală. Vulgata ar fi că Europa este într-o situație proastă. Ne merge foarte rău, ritmul nostru de creștere este jalnic, societățile noastre sunt divizate, populiștii apar peste tot. Acolo unde nu sunt populiști, sunt germani total inerți.
Pe deasupra, să adăugăm dependența noastră de China și absența americanilor, a căror prioritate este în altă parte. Europa ori nu ar fi nicăieri, ori ar fi în locul greșit. Realitatea este puțin mai complicată și speranța încă are șanse. Câmpul de bătălie cu China trece, mult mai mult decât în timpul Războiului Rece, prin zone care nu sunt direct militare. În timpul Războiului Rece, a contat mai presus de orice numărul de rachete și arme nucleare. Astăzi, în fața Chinei, controlul tehnologiei (civilă și militară), comerțului, normelor, standardelor și operațiunilor de capturare a pieței sunt elemente esențiale în luptă. Acestea sunt domenii în care Europa poate excela.
În schimb, UE cântărește puțin din punct de vedere militar. E amuzant să vorbești despre armata europeană. Nu suntem un stat, nu suntem o superputere…
LE FIGARO: Cum riscă problema climatică să sporească tensiunile?
François HEISBOURG: China, cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, spune că nu va începe să reducă emisiile până în 2030… Prin urmare, jocul de putere va continua în timpul urgenței climatice, deoarece a fost exacerbat în timpul pandemiei. Dacă progresul este prea inegal între țări, în ceea ce privește lupta împotriva încălzirii globale, va veni momentul în care o astfel de țară nu va suporta ca interesele sale vitale să fie puse în discuție.
Să fie asta a doua zi după moartea câtorva milioane de indieni, când temperatura va depăși, pentru câteva zile, așa-numitul prag critic al becului umed? Vorbesc despre actualul deceniu, nu despre 2040. Cum vor reacționa indienii? Este posibil să se revolte împotriva celor pe care i-ar putea considera responsabili pentru cei câteva milioane de morți de acasă.
Încălzirea globală are un impact geopolitic și geostrategic mai grav decât ne-am putea imagina, deoarece se va desfășura pe un ton competitiv, așa cum ne-a învățat pandemia.
- François Heisbourg este consilier principal pentru Europa, la International Institute for Strategic Studies (IISS), în Londra, și consilier special al lui Bruno Racine, Președintele Consiliului de Administrație al Fondation pour la recherche stratégique (FRS).
