Ministrul Educației, Daniel David, și președintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop, au avut o confruntare de idei la o conferință, asupra unui subiect care a revenit în atenția publică și care a stârnit adesea polemici: Este bun sau rău globalismul?

• Aurel Ion Pop: „Ne-am globalizat și vom trăi mai bine într-o patrie numită Planetă. Dar nu se poate. Au încercat de-a lungul timpului mulți. Adică ce treaba au ăia cu bicarbonatul nostru din mititei?”.
• Daniel David: „Scoateți ideea de sistem din mintea noastră și o să ajungem în anarhie. Cum stabilim regulile dintre noi, cum stabilim comportamentele dintre noi, cum o să interacționăm unii cu ceilalți? Trecem pe vocea celui care strigă cel mai tare, pe vocea celui care e cel mai puternic, cu pistoalele pe masă?”.

„Cum s-a transformat sensul cuvântului „patrie” în ultimii 100 de ani și ce mai înseamnă el astăzi pentru tinerii români?”. Aceasta a fost întrebarea adresată de moderatoarea conferinței „Vizionarii”, care a avut loc sâmbătă seară, la Cluj, întrebare ce a stârnit o dezbatere între cei doi invitați privind globalismul.

După ce a explicat care este viziunea sa de istoric asupra conceptului de „patrie”, președintele Academiei Române, Ion Aurel Pop, a spus că „unii cred că astăzi lumea s-a modificat în așa măsură încât nu mai e nevoie de patrii”.

„Ne-am globalizat și vom trăi mai bine într-o patrie numită Planetă. Dar nu se poate. Au încercat de-a lungul timpului mulți. Prima formă de globalizare a Europei a fost Imperiul Roman, care s-a întins pe trei continente, de fapt, nu numai în Europa. Era o formă mondială, dacă vreți. Apoi au fost noțiuni înglobante, mari instituții: Biserica, Imperiul Romano-German în Evul Mediu, experimentul sovietic prin care am trăit noi. Eu când eram copil, scria ‘Proletari din toate țările, uniți-vă’ și poporul muncitor unic care va domni în toată lumea și va vorbi o singură limbă, limba rusă (…)”, a mai spus acesta.

El a completat că apoi a venit „globalizarea de tip occidental și lumea a crezut că dispar națiunile, (…) pentru că unii credeau că ele s-au înființat la un ordin”.

Președintele Academiei Române a mai spus că „societățile care au avut succes până acum au fost societățile în care a domnit concurența, cele concurențiale, individualiste, în care meritul a fost fundamental”.

„La noi scade concurența”

„Tot Occidentul s-a ridicat pe asemenea concurență – băncile, finanțele, toate în ansamblu, industria, agricultura modernă – s-au construit prin promovarea în funcții a celor mai buni oameni. Și asta s-a reușit printr-o noțiune foarte simplă care a domnit până acum, nu de mult: meritul. Unii zic acuma complicat ‘meritocrație’, dar era problema de merit. Meritul înseamnă competență”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.

A dat apoi un exemplu concret, care, din punctul lui vedere, îi arată că „la noi scade concurența”.

„Eu n-am voie să public rezultatele examenului studenților mei cu numele lor și cu nota, pentru că-i jignesc. Trebuie să pun niște cifre, de fapt niște numere. Pun numerele și după aia pun nota. Fiecare se uită, unii nici nu recunosc numărul. Habar n-au. Nici nu știu că au un număr, Doamne ferește. Unii își amintesc cine și cum era când aveai un număr scris pe mână, și deci consideră că e rău (…)”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Daniel David: „E o modă: toată lumea e anti-sistem, anti-globalistă”

Câteva minute mai târziu, ministrul Educației, Daniel David, și-a exprimat propria opinie despre globalism.

„Vedeți, este o modă, uitați-vă în jurul nostru, toată lumea este anti-sistem. Și politicienii toți devin anti-sistem. Toată lumea este anti-globalistă. Noi vorbim aici de echilibru – foarte important, repet: lumea se schimbă în jurul nostru. Să menținem, să stăm în echilibru. Când am văzut toate aceste lucruri, în care oamenii trec dintr-o extremă în alta, după ce erau mari globaliști, acum devin anti-globaliști, după ce erau oameni ai sistemului, devin oameni anti-sistem, eu am zis public și m-ați auzit probabil în ultimele săptămâni, tocmai pentru a aduce o zonă de asta de echilibru: ‘Eu sunt un om al sistemului’”, a subliniat Ministrul Educației.

El a explicat de ce crede asta. Și anume, din punctul lui de vedere, sistemul înseamnă „o societate guvernată, reguli, o societate care ne duce dintr-un grup de homo sapiens într-o civilizație”.

„Când spun ‘sistem’, înțeleg instituții: de la grădiniță, până în zona politică. Asta înseamnă sistem. Scoateți ideea de sistem din mintea noastră și o să ajungem în anarhie. Cum stabilim regulile dintre noi, cum stabilim comportamentele dintre noi, cum o să interacționăm unii cu ceilalți? Trecem pe vocea celui care strigă cel mai tare, pe vocea celui care e cel mai puternic, cu pistoalele pe masă? Cum o să trăiască copiii noștri într-o astfel de lume? O civilizație fără instituții și fără sistem nu există”, a explicat el.

Daniel David s-a declarat însă „absolut de acord” cu cei revoltați de sistemul din România, „dar schimbarea trebuie făcută astfel încât instituțiile, nu să renunțăm la ele și să le aruncăm, că nu avem ce până în locul lor, ci să le facem să funcționeze mai bine, mai aproape de oameni și să funcționeze după reguli pe care le convenim de comun acord. Asta înseamnă echilibru astăzi”, a argumentat el.

„Vreau o circulație liberă a ideilor, a oamenilor”

„Globalismul, acum dacă prin globalism se înțelege faptul că vrei să anulezi identitatea națională, este o mare problemă. Și adevărul este că, într-o oarecare măsură, în formele ultime sau în ultimii ani, existau astfel de tendințe”, a mai spus Daniel David.

„Dar mișcarea nu trebuie să fie anti-globalism. Eu spun, tocmai ca să aduc zona de echilibru, am și declarat public, știind că vine acest lucru cu o mulțime de înjurături: ‘Eu sunt un globalist’. Dar sunt un globalist în sensul că vrea o circulație liberă a ideilor, vreau o circulație liberă a oamenilor. Eu știu ce înseamnă să iei viza, să te trezești la ora 5:00 să mergi la ambasadă pentru a putea merge, nu în Statele Unite, ci în Austria. Ne amintim aceste lucruri”, a subliniat el.

Acesta s-a descris drept globalist „în sensul că vreau să iau cele mai bune lucruri românești, naționale, să le duc pe scena lumii, la [Muzeul] Metropolitan, la universitățile la care merg, în cercurile în care reușesc să ajung în zona internațională”.

„Să nu vorbim așa ușor despre anti-sistem și anti-globalism”

„Așa ar trebui să ne proiectăm, că altfel dacă trecem într-o mișcare anti-globalistă, noi am mai fost anti-globaliști la un moment dat”, a subliniat ministrul Educației, amintind de regimul Ceașescu.

„Am avut o civilizație și o organizare în care toate lucrurile le făceam noi, ne acoperim datoria națională, tot ce are nevoie țara producem aici în interior, mult. Mulți ați prins două ore de curent electric și de două ori pe săptămână apă caldă. Ne amintim acele lucruri. Trebuie să avem foarte mare grijă în această perioadă cum ne jucăm cu conceptele și cu ideologiile astea, mai ales cei care le-am trăit. Să nu trecem așa ușor și să vorbim așa ușor despre anti-sistem și anti-globalism. Echilibrul este fundamental să ne definim termenii”, a mai spus Ministrul Educației.

Președintele Academiei Române, critici către UE: „Păi astea sunt treburi de Europa?”

Ca răspuns, președintele Academiei Române a amintit cum au văzut globalismul „părinții Europei, când au fondat piața comună în primul deceniu după al Doilea Război Mondial”.

„Robert Schuman, Jean Monnet, De Gasperi, ei au gândit Europa, din cât am citit eu, ca o Europă a națiunilor în care totuși fiecare națiune cedează ceva din suveranitate ca să existe Uniunea. Dar se respectă limbile, tradițiile, obiceiurile. Cei care au urmat, unii la Bruxelles și la Strasbourg, au crezut că globalismul european înseamnă distrugerea națiunii”, a afirmat Ioan Aurel Pop.

„Luăm niște măsuri să îi facem pe toți oamenii otova, la fel. O dată a venit un ordin la noi, nu cred că e o legendă, o indicație de la Uniunea Europeană, de mult după ce intraserăm de vreun an-doi, să nu mai punem bicarbonat de sodiu în mitite. Apoi, nu vă supărați, astea sunt treburi de Europa? Sigur că oamenii s-au luat pe seamă, cum se zice pe la noi, și s-au gândit că ceva nu merge, nu e în regulă. Adică ce treaba au ăia cu bicarbonatul nostru din mititei? Nu vă mai spun de alte aberații care au apărut”, a subliniat Președintele Academiei Române.

Subiectul s-a încheiat cu o concluzie pe care cei doi o împărtășesc, rostită de președintele Academiei Române: „Globalismul e absolut necesar, (…) trebuie să călătorim liber și ca ființe, ideile trebuie să circule liber, nu să se oprească la graniță o idee că nu-i bună. Văd eu că nu-i bună, dacă am educație”.

Distribuie Distribuie Comentarii