România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016, elaborat de organizația Transparency International și prezentat miercuri la Berlin, relevă un comunicat de presă al TI.

La nivel global valoarea medie a IPC este de 43 de puncte, iar la nivelul UE — de 65 de puncte.

În raportul similar elaborat de Transparency International (TI) în 2016 pentru anul 2015, România ocupa locul 58 în acest clasament, cu 46 de puncte.

Singurele țări din UE care au punctaje mai mici decât România sunt Italia (47 puncte), Grecia (44 puncte) și Bulgaria (41 puncte). Scorul obținut de țara noastră a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepția corupției în sectorul public.

''Locul României în clasamentul internațional și european și orice punct în plus obținut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, față de anii anteriori în care se înregistrau și rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepția asupra corupției în sectorul public din țara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, și până în prezent, relevă că România a făcut pași importanți spre integritate. Deși îmbunătățirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 și până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătățire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupție ale instituțiilor naționale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancționare a corupției, dar și eforturilor societății civile care a contribuit substanțial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaționale'', menționează raportul TI.

Documentul cuprinde un clasament al gradului de corupție în sectorul public, așa cum este perceput de mediul de afaceri și experți independenți din cele 176 de state incluse în analiză. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă 'foarte corupt', iar 100 'deloc corupt'. Pentru fiecare stat sunt utilizate între trei și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.

În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca și Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) și Norvegia (87 de puncte). Dintre statele Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obținut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg și Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.

Anul 2016 a demonstrat peste tot în lume că inegalitatea socială și corupția sistemică se susțin reciproc, ceea ce duce la nemulțumirea publicului față de clasa politică și oferă un teren fertil pentru apariția politicienilor populiști.

În 69% din cele 176 de state cuprinse în raportul privind IPC în 2016 scorul înregistrat este sub 50, pe o scală de la 0 ( 'foarte corupte') la 100 ('deloc corupte'), demonstrând astfel cât de masivă și răspândită este corupția din sectorul public în toată lumea, notează sursa citată. În acest an, mai multe țări au scăzut în clasamentul indicelui față de cele care și-au îmbunătățit această poziție, ceea ce arată necesitatea unor acțiuni urgente pentru remedierea situației.

Corupția și inegalitatea se întrețin reciproc, creând un cerc vicios între corupție, distribuția inegală a puterii în societate, precum și distribuția inegală a bogăției. După cum a demonstrat cazul Panama Papers, este încă foarte ușor pentru cei bogați și puternici să exploateze opacitatea sistemului financiar global pentru a se îmbogăți în detrimentul binelui public. ''În prea multe țări, oamenii sunt privați de satisfacerea majorității nevoilor de bază și se duc la culcare, în fiecare seară, flămânzi din cauza corupției, în timp ce aceia puternici și corupți se bucură de un stil de viață opulent, beneficiind de impunitate', a declarat José Ugaz, președintele Transparency International.

'Noi nu ne permitem luxul amânării. Corupția trebuie combătută de urgență, astfel încât viața oamenilor din întreaga lume să se îmbunătățească', a adăugat Ugaz.

Raportul TI mai relevă că ''oamenii sunt sătui de promisiunile false ale prea multor politicieni de a combate corupția și mulți dintre acești oameni se îndreaptă către politicienii populiști care promit să schimbe sistemul și să rupă cercul corupției și privilegiilor''.

'În țările cu lideri populiști sau autocrați, vedem democrațiile tot mai mult în declin și un tipar îngrijorător al încercărilor de suprimare a societății civile, limitare a libertății presei și slăbire a independenței sistemului judiciar. În loc să lupte împotriva 'capitalismului de cumetrie', acești lideri instaurează, de obicei, forme chiar mai nocive ale sistemelor corupte', a afirmat Jose Ugaz. În opinia sa, numai acolo unde există libertate de exprimare, transparență în toate procesele politice și instituții democratice puternice, societatea civilă și mass-media îi pot trage la răspundere pe cei aflați la putere, iar corupția poate fi combătută cu succes.

AGERPRES