Transnistria cere oficial alipirea la Rusia. Ce a răspuns Chişinăul
UPDATE 19.00 Uniunea Europeană trebuie să recunoască independenţa Transnistriei dacă doreşte „pace şi stabilitate", afirmă Evgheni Şevciuk, liderul regiunii separatiste din Republica Moldova.
„Uniunea Europeană trebuie să recunoască Transnistria, care nu prezintă şi nu va prezenta niciun risc pentru Blocul comunitar. Doar în acest mod va fi creată o zonă de stabilitate regională", a spus Şevciuk într-un interviu acordat Agenţiei France Presse, citat de Mediafax.
Întrebat în legătură cu posibilitatea unirii Transnistriei cu Rusia, după precedentul din Crimeea, Şevciuk s-a limitat să spună că, deocamdată, vrea "recunoaşterea Transnistriei", refuzând să comenteze "presupuneri ipotetice".
„Următoarele etape trebuie determinate de cetăţenii Republicii", a explicat Şevciuk.
UPDATE 18.15 Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a menţionat că decizia Tiraspolului este o provocare. Demnitarul va pleca mâine la Sankt Petesbourg, unde va discuta cu omologii săi din Rusia, preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, şi preşedintele Consiliului Federaţiei, Valentina Matveenko.
„Bineînţeles că suntem îngrijoraţi. Sperăm că eforturile comunităţii internaţionale şi discuţiide de la Geneva de mâine să fie productive şi să ducă la stabilizarea situaţiei şi la prevenirea extinderii unor tendinţe separatiste pe teritoriul Ucrainei“, a comentat Corman.
UPDATE 16.00 Vicepremierul moldovean Eugen Carpov a condamnat propaganda rusă din provincia transnistreană, care are ca scop „declaşarea unor tensiuni artificiale“, potrivit Radio Europa Liberă. Oficialul de la Chişinău consideră că „există unele grupuri la Moscova şi Tiraspol care doresc ca Transnistria să urmeze scenariul regiunii ucrainene Crimeea, anexată recent de Rusia“.
UPDATE 15.15 Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat acum în deschiderea şedinţei de Guvern, că decizia Tiraspolului „este o sfidare a procesului de reglementare a conflictului transnistrean, a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi împotriva tuturor actorilor internaţionali care participă la formatul de negocieri 5+2 (UE, SUA, Rusia, Ucraina, OSCE). Acest pseudo-referendum nu a fost recunoscut de nimeni din comunitatea internaţională, deci nu poate fi o exprimare a voinţei poporului.“
„Demersul aşa-zisului Soviet Suprem este o acţiune unilaterală contraproductivă. Singura cale viabilă pentru rezolvarea conflictului transnistrean este continuarea dialogului politic fără preconditii“, a declarat Iurie Leancă.
Solicitarea privind „iniţierea unei proceduri de recunoaştere" a regiunii transnistrene este adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei (ambele camere ale Parlamentului rus) si preşedintelui Rusiei, totodată preşedintelui Transnistreiei Evgheni Sevciuk cu rugămintea de a iniţia procedura de recunoaştere a Transnistriei ca stat independent şi suveran.
„Scopul final al poporului transnistrean este recunoaşterea statului creat", a declarat vicepreşedintele Sovietului Suprem Serghei Ceban.
În text se arată că „poporul transnistrean, prin intermediul unuia dintre cele mai democratice exerciţii - referendumul, a votat pentru independenta RMN (Republica Moldovenească Nistreana) si alipirea ulterioară la Federaţia Rusă“.
„În conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional, dreptul persoanelor la autodeterminare ar trebui să fie la baza deciziilor politice, iar fiecare stat este obligat să respecte acest drept", spun liderii de la Tiraspol în solicitarea oficială prezentată astăzi.
În urma referendumului de la 17 septembrie 2006 din Transnistria, 97,2% din populaţie a votat pentru independenţă RMN şi aderarea ei ulterioară la Federaţia Rusă, potrivit presei nistrene.
La mijlocul lui martie, Mihai Burla, preşedintele Sovietului Suprem, a avut o cerere similară , adresându-se adresat omologului său de la Kremlin, Serghei Narîşkin, cu o solicitare de examinare a posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene.
OSCE anunţase marţi 15 aprilie că o nouă rundă de negocieri pentru rezolvarea conflictului între Republica Moldova şi regiunea separatistă prorusă Transnistria, situată la frontiera cu Ucraina, ar trebui să aibă loc în mai.
„Sperăm într-adevăr să avem viitoarea sesiune de negocieri în mai", a declarat Jennifer Brush, şefa misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova.
OSCE desfăşoară aceste negocieri care au loc în formatul 5+2, reunind Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, cu Statele Unite şi Uniunea Europeană ca observatori.
Întrerupte timp de şase ani, aceste negocieri s-au reluat în 2011, dar o nouă rundă de negocieri prevăzută în aprilie nu a avut loc.
De la destrămarea fostei URSS la începutul anilor 1990, Republica Moldova şi Transnistria se află în conflict. Un război scurt a avut loc între 1991 şi 1992 şi s-a soldat cu sute de morţi. Separatiştii din Transnistria au beneficiat atunci de susţinerea Rusiei, care îşi menţine încă militarii pe acest teritoriu, împotriva voinţei Chişinăului.
„În contextul evenimentelor remodelării frontierelor stabilite în clipa destrămării URSS (25 decembrie 1991), chiar şi prin forţă generată de dreptul la autodeterminare al popoarelor sau grupurilor minoritare, repetata cerere de recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Republica Moldova şi Kremlin îngrijorează cancelariile diplomatice”, scrie Constantin Corneanu, preşedinte AESGS, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Ion Iovcev şi Raisa Pădureanu, directorul şi directorul adjunct al singurului liceu românesc din Tiraspol, au venit în studioul Adevărul pentru a povesti cum resimt românii din Transnistria, zonă separatistă aflată sub controlul pro-ruşilor, eventualitatea unui război civil în Ucraina şi cât de real este riscul ca scenariul Crimeea să se repete şi în Republica Moldova.
Datoria pentru gaze a regiunii separatiste a crescut în anul 2013 cu încă 588 de milioane de dolari şi a ajuns la enorma cifră de 4,75 de miliarde de dolari, dublă comparativ cu cea a Ucrainei. Cu toate acestea Gazprom continuă să livreze metan fără să ceară plata datoriilor.
Liderii republicii separatiste au anunţat că nu vor participa la negocierile de la Viena, şi că unica şansă de rezolvare a diferendului transnistrean e o despărţire civilizată.
La emisiunea Ora 9 a României, moderată de Cristian Unteanu, preşedintele Institutului European de Relaţii Internaţionale din Bruxelles, Irnerio Seminatore, a mărturisit că se aşteaptă ca situaţia din Crimeea să se repete în Transnistria şi în Găgăuzia.
Sursa: adevarul.ro
