Liderii NATO au decis joi în summitul extraordinar de la Bruxelles să modifice postura de apărare a alianței pentru a face față amenințărilor din Rusia. Una dintre schimbările majore e dezvoltarea unui nou sistem de apărare anti-aeriană și anti-rachetă, după cum au explicat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO într-un interviu pentru G4Media și președintele Klaus Iohannis într-o declarație de presă, scrie G4Media .
- În acest moment, fiecare țară est-europeană din NATO are propriul sistem de apărare anti-aeriană, cu o interoperabilitate scăzută. Unele state au sisteme americane Patriot, altele utilizează în continuare vechile sisteme sovietice.
Întărirea sistemului de apărare anti-aeriană va însemna cheltuieli sporite pentru achiziția de noi echipamente și softuri, după cum a anunțat președintele Iohannis.
”Dacă ați urmărit evoluția conflictului din Ucraina, aţi observat că foarte multe atacuri s-au făcut cu rachete. Or, pentru a preveni așa ceva, este nevoie de sisteme foarte sofisticate antirachetă și așa mai departe… Războiul se poartă și în continuare cu pușca și cu tancul, însă din ce în ce mai importante devin armele moderne și foarte moderne, care au multe electronică, mult high-tech, în general, şi care evident sunt și mult mai scumpe, iar sistemele de apărare sunt la fel de complicate și la fel de scumpe”, a spus Klaus Iohannis.
Declarația finală a summitului NATO de joi din Bruxelles indică aceste schimbări semnificative de strategie a alianței nord-atlantice: ”Vom accelera transformarea NATO pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului Concept strategic la Summitul de la Madrid (iunie 2022). Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii, vom consolida, de asemenea, în mod semnificativ poziția noastră de descurajare și apărare pe termen lung și vom continua să dezvoltăm întreaga gamă de forțe și capacități pregătite necesare pentru a menține o descurajare și o apărare credibile. Aceste măsuri vor fi sprijinite de exerciții consolidate, cu un accent sporit pe apărarea colectivă și pe interoperabilitate”.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a dat detalii într-un interviu pentru G4Media despre îmbunătățirea capacității anti-rachetă a alianței: ”Vom fi în situația să avem mai mulți senzori, mai multe interceptoare și să putem integra coordonat la nivel de NATO inclusiv sisteme diferite de apărare anti-aeriană. Se va lucra la o arhitectură coerentă de securitate de apărare a spațiului aerian, ceea ce înseamnă o nouă generație de senzori și interceptori”.
Întebat dacă noul sistem de apărare anti-aeriană va putea intercepta și rachete trimise de Rusia, Geoană a răspuns afirmativ: ”Da, logica e să apere teritoriul NATO de eventuale atacuri din orice direcție: Federația Rusă, Orientul MIjlociu”.
Oficialul NATO a mai spus că scutul antirachetă de la Deveselu, dezvoltat de armata SUA și integrat deja în sistemul defensiv al NATO, va fi și el parte din acest nou sistem anti-rachetă.
”Da, evident, e deja integrat în sistemul NATO cu sistemul de comandă din Spania. Ce am decis azi este trecerea la nivelul superior pentru a ne putea proteja împotriva ultimei generații de rachete care ar putea eventual să fie folosite. E o transformare profundă a filosofiei de apărare și a modului strategic de luare a deciziilor. Când vine războiul în Europa după generații, acest lucru a fost pentru NATO o invitație la un răspuns omogen, iar pentru unii aliați din vest a fost un semnal de alertare a faptului că lumea post-modernă, pacifică nu e garantată. Mă bucur că aliații vest-europeni, precum Germania, care aleg să investească din nou în apărare. E o schimbare profundă, pe termen lung. Vedem lumea cu ochi realiști și mult mai solidari. Vedem relația trans-atlantică cu alți ochi, ca un garant al securității pentru aproape un miliard de oameni”, a mai spus Geoană. (Sursa foto; defenceimagery.mod.uk via Wikimedia Commons)
Corespondență din Bruxelles
