Trăim într-o țară de căcat! Auziți voi, Elena Udrea este refugiată politic în Costa Rica! Chiar dacă va fi condamnată, nu va face nicio zi de pușcărie!
Trăim într-o țară de căcat! Auziți voi, Elena Udrea este refugiată politic în Costa Rica! Chiar dacă va fi condamnată, nu va face nicio zi de pușcărie!
Elena Udrea a obținut statutul de azilant politic în Costa Rica. Anunțul a fost făcut de avocatul fostului ministru, vineri, la ÎCCJ. Statutul de refugiat politic ar fi fost obținut pe 21 martie. Avocatul a declarat că Udrea are acum reședința în acest stat din America Centrală.
Acest lucru îi conferă mai multe avantaje, având în vedere că extrădarea, în cazul unei condamnări, va fi destul de greoaie.
Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
Magistraţii judecă, vineri, ultimul termen al dosarului Gala Bute, în care fostul ministru al turismului e acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.
În sala de judecată, avocatul Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, a spus că „din 1989 nu a mai fost o asemenea situație în care un cetățean român să primească într-un stat parte statutul de refugiat politic. Acestă convenție se impune a fi analizată având în vedere aceasta a intrat în vigoare în 1954”.
„Elena Udrea mi-a trimis azi solicitarea de a fi audiata în această cauză prin video conferință sau comisie rogatorie, ea având statutul de refugiat politic în Costa Rica. (...) Elena Udrea are în prezent reședință în Costa Rica iar ea beneficiază de cel mai larg exercițiu al drepturilor prevăzute de statul în care se află”, a declarat avocatul Elenei Udrea.
Avocatul Alexandru Chiciu a explicat ce înseamnă acest lucru
„In acest moment, statutul apelant-inculpatei Udrea Elena Gabriela se impune a fi analizat in conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor.
Adoptată la 28 iulie 1951 de Conferinţa Naţiunilor Unite asupra statutului refugiaţilor şi apatrizilor si intrata în vigoare la 22 aprilie 1954 (conform dispoziţiilor art. 43), Conventia privind statutul refugiatilor ( ratificata de România la 4 iulie 1991 prin Legea nr. 46, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991) porneste de la urmatoarele principii fundamentale :
- principiul conform caruia fiinţele umane, fără deosebire, trebuie să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale,
- principiul conform caruia statele semnatare se angajeaza să asigure refugiatilor exerciţiul cel mai larg posibil al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
- principiul conform caruia, in anumite situatii recunoscute de Conventie, rezolvarea corespunzătoare a problemelor capata o dimensiune şi caracter internaţional.
In plus, Conventia recunoaste ca persoanele refugiate primesc acest statut din cauza “unor temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice” si care “se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are” şi care “din cauza acestor temeri nu doresc sa se reintoarca in tara de origine”
Conform art 12 din Conventie, “Statutul personal al unui refugiat va fi guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa” (in cazul nostru de Costa Rica).
Conform art 16 din Conventie, “orice refugiat va avea, pe teritoriul statelor contractante, acces liber şi facil în faţa tribunalelor.”
Potrivit articolului 18 al Cartei Uniunii Europene, dreptul la azil conţine următoarele elemente, esentiale in cauza :
- protecţia refugiaţilor împotriva returnării, inclusiv nerespingerea la frontieră;
- accesul refugiaţilor pe teritorii în scopul includerii în procese echitabile şi efective de determinare a
statutului şi a nevoilor de protecţie internaţională;
- acordarea statutului de refugiat sau a statutului de protecţie subsidiară atunci când criteriile sunt
îndeplinite;
- asigurarea exercitării de către refugiaţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Conform art 33 din Conventie, “Nici un stat contractant nu va expulza sau returna, în nici un fel, un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viaţa sau libertatea sa ar fi ameninţate pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice.”
Asadar, unul dintre cele mai importante drepturi de care se bucură refugiaţii se referă la nereturnarea acestora (non-refoulement). În doctrină, acest principiu este considerat de unii autori ca având valoarea unei norme cutumiare, constituind o obligaţie generală, opozabilă tuturor statelor, deci inclusiv şi celor care nu au semnat Convenţia din 1951.
Scopul principal al protecţiei refugiatului este aceea de a ajuta la găsirea unor soluţii durabile care să permită refugiaţilor să îşi reconstruiască vieţile cu demnitate şi pace. Există trei solutii privind statutul refugiatilor:
-integrare locală,
- reîntoarcere în ţara de origine odată ce motivele refugiului au încetat să existe, - - relocarea într-o ţară terţă, atunci când refugiatul nu mai poate rămâne în ţara care i-a acordat azil din diferite motive.
Costa Rica a dezvoltat unul dintre cele mai cuprinzătoare cadre juridice pentru refugiați. Costa Rica permite refugiaților unul dintre programele de integrare cele mai bine stabilite în regiune, care ofera refugiatilor exercitarea tuturor drepturilor inclusiv in plan judiciar.
Deşi se referă la mai multe drepturi fundamentale ale omului, azilul reprezintă un drept de sine stătător, acordat de un alt stat decât cel de provenienţă, persoanelor care îşi părăsesc ţara pentru a-şi asigura perspectiva continuării vieţii la adăpost de orice risc, în siguranţă şi securitate personală.”, a declarat Alexandru Chiciu pentru știripesurse.ro.
DNA: Din inscrisuri nu rezulta ca Udrea are statut de refugiat politic
Procurorul DNA arata ca din inscrisurile depuse de avocatul Elenei Udrea nu rezulta ca aceasta are statutul de refugiat politic.
"Reiese ca a cerut in 22 februrue statutul de refugiat. Apoi a avut un interviu, in martie, cand ne spunea noua ca vrea sa vina in tara. Aceasta procedura a obtinerii statutului de refugiat poate dura mai mult timp.
La acest moment nu are acest statut. Nu are statutul oficial de refugiat. Sa luati act de conduita persoanei care a facut traducerea, a scris gresit, nu are statut de refugiat, ci de solicitant al azilului", a spus procurorul DNA.
Avocatul Elenei Udrea a revenit dupa pledoaria procurorului DNA si a aratat ca o data cu primirea statutului de refugiat politic, persoana respectiva nu mai are dreptul de a parasi tara.
"Acest statut conduce in situatia in care drepturile Elenei Udrea apartin acum statului Costa Rica, care i-a acordat dreptul de refugiat politic", a tinut sa precizeze acesta.
Completul s-a retras pentru deliberare.
Udrea a lipsit si la ultimele termene
Procesul a inceput la ora 11:00 cu audierea afaceristului Adrian Gardean, cel care a denuntat ca ar fi dat mita oficialilor din Ministerul Dezvoltarii.
Instanta a stabilit ca apoi sa fie audiati inculpatii care au solicitat sa faca marturii suplimentare: administratorul fermei Elenei Udrea, Tudor Breazu, Rudel Obreja si Elena Udrea, care este in Costa Rica. La ultimele termene, fostul ministru al Dezvoltarii nu s-a mai prezentat.
Ceilalti inculpati din dosar - Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia, Stefan Lungu si Dragos Botoroaga - au aratat ca isi mentin declaratiile date in acest caz si nu vor sa faca alte marturii. La finalul sedintei de judecata sunt stabilite pledoariile finale si ultimul cuvant al inculpatilor.
Completul din acest dosar este format din: Mirela Sorina Popescu (presedinte), Constantin Epure, Simona Encean, Ionut Matei si Simona Cirnaru.
Contesta sentinta de 6 ani
Elena Udrea a fost condamnata de ICCJ, in martie 2017, la sase ani de inchisoare cu executare in Dosarul Gala Bute pentru luare de mita si abuz in serviciu.
In acelasi dosar, Rudel Obreja, fost presedinte al Federatiei Romane de Box, a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana detinute de Elena Udrea, a primit trei ani de inchisoare cu executare.
Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzatiile de participatie improprie la abuz in serviciu si folosire a influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite.
Stefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an si sase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, a primit patru ani de inchisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Nationale de Investitii, trei ani de inchisoare cu suspendare si Dragos Marius Botoroaga, administratorul unei firme, doi ani si sase luni cu suspendare.
ICCJ a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea sa plateasca aproape 3 milioane de euro despagubiri.
In acelasi dosar, instanta a dispus ca Rudel Obreja sa plateasca in solidar cu partea responsabila civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fosta SC Europlus Computers SRL), catre Ministerul Finantelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despagubiri civile. Totodata, i se confisca suma de 3.000.000 lei.
