Aglomerație pe Transfăgărășan, șoseaua montană care leagă regiunile istorice Muntenia și Transilvania prin Munții Făgăraș, a devenit în acest sfârșit de săptămână unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale din România.

Coloane de mașini întinse pe mai mulți kilometri s-au format și sâmbătă, pe Drumul Național 7C în apropierea de Lacul Bâlea, unul dintre locurile preferate de popas ale turiștilor.

Imaginile care arată cât de aglomerată este șoseaua care urcă până la peste 2.000 de metri au fost publicate de mai mulți români pe rețelele de socializare (video - Cătălin Mănescu).

Unii dintre ei se plâng de haosul creat de cei care parchează mașinile pe șosea, pentru a admira priveliștea spectaculoasă a munților sau pentru a se apropia de cei câțiva urși care s-au obișnuit, din nevoie, cu prezența turiștilor.

„Este groaznic. Pe drumul dinspre Sibiu este ditamai coada și pe la Curtea de Argeș începe să fie coadă și nu sunt locuri libere de parcare. Lumea lasă mașinile pe șosea. Eu m-am întors din drum să nu stau la coadă până deseară”, relatează un șofer, pe grupul de Facebook „Transfăgărășan”.

Unii dintre turiștii care au oprit pe șosea pentru a se apropia de urși au fost, sâmbătă, la un pas să fie răniți de animalele sălbatice. Câțiva călători au vrut să hrănească o ursoaică și pe cei trei pui ai săi, aflați pe marginea șoselei, însă aceasta s-a repezit la ei.

S-a circulat bară la bară, sâmbătă, în zona alpină traversată de șosea, însă aglomerație a fost și zilele trecute, de sărbătoarea Sfintei Maria.

„Am fost vineri, pe la ora 14, iar pe ultimii cinci kilometri, eram bară la bară. Sus nu prea erau locuri de parcare. Pe traseu am văzut 12 ursuleți. Înarmași-vă cu răbdare. Drum bun și nu hrăniți ursuleții”, transmite o româncă, pe pagina de Facebook „Transfărgărășan”.

Turiștii care vor să evite aglomerația sunt sfătuiți să parcurgă acest drum în timpul săptămânii.

Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele din Europa

Transfăgărașan a împlinit cinci decenii de la inaugurare. Drumul Național 7C care leagă județele Argeș și Sibiu a fost construit la începutul anilor ‘70 și se numără printre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa,

Șoseaua montană care traversează Carpații prin căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, urcând până la 2.042 metri, în apropiere de Lacul Bâlea, a fost inaugurată în 1974, de Nicolae Ceaușescu, iar la construcția lui au fost folosiți mii de militari, planurile regimului comunist fiind de a reduce cât mai mult cheltuielile legate de forța de muncă.

Proiectul construcției Transfăgărășanului a fost aprobat printr-un decret din decembrie 1969 al Consiliului de Miniștri. Drumul a fost proiectat în câteva luni, de inginerii constructori, care au avut nevoie de ajutorul vânătorilor de munte și al alpiniștilor pentru a realiza marcajele topografice în locurile prăpăstioase ale muntelui.

Construcţia Transfăgărăşanului a fost una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră derulate înainte de 1990. Drumul montan din Munții Făgăraș începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu al șoselei transcarpatice au fost construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (884 metri), Tunelul Bâlea.

Regimul Ceaușescu şi-a propus să finalizeze acest proiect dificil, început în 1970, în numai trei ani, la el lucrând mii de oameni, majoritatea fiind militari de la unitățile cantonate în zonă. În primăvara anului 1970 primele explozii au tulburat liniștea din ținutul sălbatic al Făgărașului. Dinamita a fost folosită apoi în mii de alte ocazii pentru a disloca stâncile, ori pentru a dezrădăcina arborii seculari de pe traseul noului drum.

Ceaușescu a inaugurat Transfăgărășanul

Autoritățile epocii se mândreau însă cu numeroasele utilaje aduse pe șantierul drumului montan: buldozere, excavatoare, tractoare, compresoare, basculante, cele mai multe furnizate de industria românească.

Transfăgărăşanul a fost inaugurat mai târziu de termenul propus, la 20 septembrie 1974, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, însă abia în următorii ani a fost asfaltat în întregime.

Cea mai spectaculoasă lucrare de artă de pe Transfăgărășan este tunelul Bâlea - Capra, construit între anii 1972 şi 1974. Pentru realizarea tunelului, au fost dislocați peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, potrivit mărturiilor vremii.

La cinci decenii de la deschiderea sa, Transfăgărășanul nu mai este privit ca un drum strategic - așa cum a fost considerat în trecut - , ci ca un reper turistic al României, care poate fi traversat, pe întreaga sa distanță de circa 150 kilometri, doar în perioada verii.

Cabana Bâlea din Munții Făgăraș, unul dintre punctele de atracție ale traseului, a fost cunoscută ca reper turistic cu mult timp înainte de construcția drumului montan. Prima cabană montană din Munții Făgăraș, a fost clădită în 1873, la Bâlea Cascadă.