Crăciunul în România este o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri unice, de la colinde și mese festive, până la ritualuri regionale cu semnificații adânci.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Foto: Arhivă

Crăciunul este o sărbătoare profundă în cultura românească, încărcată cu tradiții și obiceiuri care au fost transmise de-a lungul secolelor. De la colinde și masa de Crăciun până la ritualurile religioase și obiceiurile regionale, Crăciunul în România reprezintă o perioadă a întâlnirii dintre familie, comunitate și spiritualitate. Fiecare zonă a țării are propriile tradiții, care variază semnificativ, dar toate sunt unite de esența sărbătorii – nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Semnificația religioasă a Crăciunului în România

Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie de către majoritatea creștinilor ortodocși români și pe 7 ianuarie de cei care urmează calendarul iulian. Potrivit tradiției creștine, Crăciunul marchează nașterea lui Iisus Hristos, un moment de sărbătoare profund religios. Tradițiile de Crăciun sunt, astfel, o modalitate de a cinsti acest eveniment sacru și de a adânci legătura spirituală cu divinitatea.

Obiceiuri tradiționale de Crăciun

1. Mersul cu colindul - Unul dintre cele mai iubite obiceiuri este colindatul, un act simbolic prin care colindătorii vestesc nașterea lui Iisus Hristos. De la copii la tineri, fiecare grup de colindători merge din casă în casă, cântând colinde tradiționale precum „Steaua”, „Vifleemul” sau „Plugușorul”. Colindele sunt, de asemenea, un simbol al belșugului și al norocului, iar grupurile de colindători primesc cadouri sau bani de la gazdele lor.
2. Viflaimul - În unele regiuni ale țării, cum ar fi Maramureșul și Bucovina, „Viflaimul” este un obicei tradițional în care sunt jucate piese de teatru ce reconstituie nașterea Mântuitorului, cu personaje ca Maria, Iosif, păstorii și magii. Aceasta este o formă de teatru popular, adesea jucată în Ajunul Crăciunului.
3. Împodobirea bradului - Tradiția de a decora bradul de Crăciun este una veche și simbolizează viața și speranța. Deși această practică a început în Germania, românii au îmbrățișat-o cu mult entuziasm. Bradul este adesea împodobit cu globuri, beteală, lumini și stele, iar în unele regiuni, colindătorii spun „Steaua” în jurul bradului.
4. Masa de Crăciun - Masa festivă este un alt obicei important în România, care reflectă belșugul și generozitatea. În Ajunul Crăciunului, multe familii țin post, dar în ziua de Crăciun se servesc preparate tradiționale, cum ar fi sarmale, tobă, caltaboși, lebar, cârnați și cozonaci. Aceste preparate sunt realizate din carne de porc, obicei vechi legat de tăierea porcului înainte de Crăciun. Totodată, în multe gospodării se păstrează obiceiul de a da de pomană mâncare pentru a aduce binecuvântare celor din jur.

Tradiții regionale

Crăciunul este sărbătorit diferit în diverse colțuri ale României, fiecare zonă având obiceiuri și tradiții specifice. Iată câteva exemple:

1. Maramureșul - Este celebru pentru obiceiul „Jocul Moșilor”, în care tinerii se costumează în măști din blană și merg pe străzi pentru a speria spiritele rele și a aduce noroc. De asemenea, în Maramureș, colindatul este o tradiție veche, iar „Viflaimul” este extrem de popular, fiind jucat cu mare entuziasm de tineri din sate.
2. Transilvania - În Transilvania, „Viflaimul” este o tradiție importantă, iar „Butea Feciorilor” este un alt obicei. Tinerii adună vin pentru petrecerea de Crăciun, iar „Steaua” sau „Plugușorul” sunt frecvent întâlnite. De asemenea, în multe sate transilvănene, familiile se adună pentru a învăța colinde și pentru a crea o atmosferă de comuniune și tradiție.
3. Oltenia - În Oltenia, un obicei specific este „Scormonitul în foc”, când oamenii se adună în jurul unui foc mare pentru a aduce prosperitate și pentru a alunga spiritele rele. Tot aici, „Pițărăii” merg din casă în casă, iar în ziua de Crăciun femeile dau de pomană.
4. Moldova și Bucovina - Aceste regiuni sunt cunoscute pentru „turtele de Crăciun”, care sunt păstrate până în primăvară. De asemenea, în Bucovina, tradițiile de colindat sunt foarte puternice, iar „Oleleul”, un personaj mitologic care protejează casele de spiritele rele, joacă un rol important în ritualurile de Crăciun.
5. Banat - În Banat, „Crăciunul fiarelor” este o tradiție în care băieții merg prin sate pentru a speria spiritele rele și pentru a aduce prosperitate. „Colindătorii” din Banat sunt însoțiți de tobe și alte instrumente, iar dansul „Lupului” este adesea întâlnit.

Superstiții și obiceiuri de Crăciun

De-a lungul secolelor, Crăciunul a fost însoțit de multe superstiții care au influențat comportamentul oamenilor. Printre acestea se numără:

• În Ajunul Crăciunului, este considerat că animalele vorbesc, iar cine ascultă va înțelege ce spun acestea.
• Se crede că este bine să îți cureți casa și curtea înainte de Crăciun, pentru a alunga ghinionul și a aduce belșug.
• În unele regiuni, se spune că dacă în noaptea de Crăciun ești supărat, vei rămâne așa tot anul.

Importanța tradițiilor în viața românilor

Pentru români, Crăciunul este mult mai mult decât o sărbătoare religioasă; este o perioadă în care tradițiile culturale și familiale sunt celebrate cu sfințenie. Aceste obiceiuri sunt o modalitate de a păstra vie legătura cu strămoșii și de a întări legăturile între membrii comunității. De la colinde și mesele tradiționale până la jocurile și superstițiile care însoțesc sărbătoarea, Crăciunul în România este un moment de unire, de aducere aminte și de speranță.