De Sfântul Ioan, românii respectă tradiții străvechi care aduc noroc și protecție pe tot parcursul anului. Stropirea cu agheasmă și alte obiceiuri sunt esențiale pentru a te feri de boli și pentru a atrage prosperitatea

Sfântul Ioan. Foto: Doxologia.ro

Superstiții legate de Sfântul Ioan

De-a lungul secolelor, ziua de 7 ianuarie a fost însoțită de o serie de tradiții și superstiții care continuă să fie respectate de mulți români, chiar și în zilele noastre, conform învăţăturilor religioase. Una dintre cele mai cunoscute superstiții este legată de „Iordănitul femeilor”. Se spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, femeile nu trebuie să spele, să facă curățenie sau să coasă, ci să se odihnească și să se pregătească spiritual pentru un an plin de sănătate și noroc. Este o zi dedicată rugăciunii și liniștii, iar aceste interdicții sunt menite să aducă protecție de boli și rău.

O altă superstiție spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă pentru a fi feriți de boli pe parcursul anului. Agheasma este considerată un simbol al purificării și al protecției divine, iar stropirea cu aceasta are menirea de a alunga răul din gospodării și din viața oamenilor.

În plus, în multe regiuni ale țării există credința că „se botează gerul” de Sfântul Ioan. Această superstiție se referă la faptul că, după această zi, temperaturile reci ale iernii încep să scadă, iar primăvara se apropie. Este un simbol al înnoirii și al trecerii la o perioadă mai ușoară și mai caldă.

Tradiții populare și obiceiuri de Sfântul Ioan

În diverse colțuri ale României, obiceiurile de Sfântul Ioan sunt păstrate cu sfințenie și sunt încă viu prezente, în special în zonele rurale. În Bucovina, de exemplu, există tradiția ca brăduți împodobiți să fie puși la porțile celor care poartă numele Ion. Acest brad simbolizează respectul și urările de bine, iar cei sărbătoriți dau petreceri pentru a marca acest moment de bucurie. Tradiția bradului împodobit este o modalitate prin care comunitatea își exprimă aprecierea față de cei care poartă acest nume important și sacru.

În Transilvania, obiceiul este diferit, dar la fel de încărcat de semnificație. Cei care poartă numele Ion sunt aduși prin sat până la râu, unde sunt „botezați”, într-un ritual străvechi ce simbolizează purificarea și protecția divină. Acest botez simbolic, în apă curgătoare, este considerat un act de curățire spirituală, care aduce sănătate și noroc pentru tot anul.

În unele zone, există și obiceiul numit „Udatul Ionilor”, care presupune ca persoanele cu acest nume să fie sărbătorite cu o petrecere de amploare, unde se servește mâncare și băutură, iar tradiția spune că acest obicei marchează finalul ciclului sărbătorilor de iarnă.

Câți români își serbează ziua de Sfântul Ioan?

În România, aproximativ 1,9 milioane de români își serbează ziua de Sfântul Ioan. Numele „Ion” este unul dintre cele mai populare din țara noastră, având multiple forme și variante, precum Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionel, Ionuț, Onuț, Ionela, Oana, Nela și altele. Aceste nume sunt extrem de răspândite și reprezintă o mare parte din populația țării.

Sfântul Ioan este venerat de toți cei care poartă acest nume și de familiile lor, iar ziua de 7 ianuarie este o zi de mare importanță religioasă și socială. În multe gospodării, se pregătesc mese speciale pentru sărbătoriți , iar prietenii și familia se adună pentru a-i felicita și a le ura un an plin de sănătate, noroc și prosperitate.