Tradiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel. Ce nu avem voie să facem astăzi
Sfinții Petru și Pavel, patroni spirituali ai închisorilor, sunt sărbătoriți pe 29 iunie, zi în care au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican, potrivit Mediafax.
Sfântul Apostol Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, a străbătut, în trei călătorii misionare, toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, prin decapitare.
Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului.
În tradiția populară se spune că Sfântul Petru dețină puterea de a arunca grindina pe pământ și că atunci când lovește din bici, sar scântei care pe pământ se tranformă în licurici. Pe 29 iunie, credincioșii dau de pomană pentru sufletele morților, iar femeile împart oale cu apă ca aceștia să aibă ce să bea.
În ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel oamenii pot lucra, dar nu pot toarce pentru a nu se întoarce colacii de la morți. Femeile nu au voie să mănânce mere pentru a nu îi supăra pe morți. De asemenea, se spune că până în această zi nu se scutură merii.
