Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Credinciosii o sarbatoresc pe 14 octombrie pe Sfanta Parascheva, cunoscuta si sub numele de Sfanta Vineri, considerata ocrotitoare a Moldovei. Aceasta zi mai este cunoscuta in popor si ca "Vinerea Mare de Toamna" sau "Vinerea celor 12 vineri".
Sfanta Parascheva este ocrotitoarea celor aflati la nevoie, celor care se roaga sincer si cred in ea.
In aceasta zi se da de pomana si chiar se face pomana pentru sufletul celor morti, pentru ca mai mult ca niciodata acum este primita pe lumea cealalta.
Insa de pomana nu trebuie date poame cu cruce, nuci, castraveti sau pepene rosu. In schimb, e bine sa dai de pomana must sau vin rosu, paine sau lipie, dar si grau nou.
In credinta populara, Sfanta Vineri este cea care ajuta tinerele sa se marite cu cel sortit de Dumnezeu, dar si pe femeile insarcinate. Acestea din urma trebuie sa dea pomana unor copii saraci, pentru a avea parte de o nastere usoara, iar pruncul sa fie ferit de boli si deochi.
Ea este si ocrotitoare a apelor, iar chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Tocmai de aceea in unele zone exista obiceiul sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.
In aceasta zi, ciobanii nu au voie sa ciopleasca, daca nu vor ca mieii sa iasa tarcati. Si tot astazi incep sa isi pregateasca oile de iarna.
De Sfanta Parascheva, aflam cum va fi vremea in lunile urmatoare. Daca oile dorm inghesuite si bagate una in cealalta, iarna va fi lunga si friguroasa, iar daca dorm risipite, va fi blanda.
Ca in orice zi de sarbatoare, de Sfanta Parascheva nu ai voie sa speli, sa calci, sa faci mancare sau alte treburi prin gospodarie. Altfel, o sa ai dureri de cap si ochi.
Femeile nu au voie sa toarca sau sa coasa, iar daca o vor face o sa le iasa negi pe maini. Daca barbatii vor munci in aceasta zi, casa le va fi lovita de trasnet si peste ea o sa cada grinda.
Cine a fost si de ce e importanta pentru romani Parascheva
Sf. Cuvioasa Parascheva a trait in prima jumatate a secolului al XI-lea. Ea s-a nascut in Epivat (azi Boiados) in Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol, unde s-a oprit dupa ce a plecat de acasa. Timp de cinci ani a stat la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea, de unde a plecat spre Ierusalim.
In Tara Sfanta s-a dus la o manastire, unde a postit si s-a rugat. Ea a murit la varsta de 27 de ani, la Epivat, unde a fost si ingropata. Trupul sau a fost dezgropat si asezat in Biserica Sfintii Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.
Din cauza evenimentelor politice care au avut loc in secolele urmatoare moastele au fost mutate in mai multe locuri. In anul 1235, acestea au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Tarnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au ramas timp de 160 de ani, pana cand turcii au cucerit parti insemnate din Peninsula Balcanica.
Moastele au fost duse la Constantinopol dupa ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat sa i le dea in schimbul unor daruri.
Dupa 120 de ani, in anul 1641, au ajuns in Moldova, in semn de recunostinta fata de domnitorul Vasile Lupu, care a platit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.
Moastele au fost asezate in Biserica manastirii "Sfintii Trei Ierarhi", unde au ramas pana in 1884, cand au inceput lucrarile de restaurare. Apoi au fost mutate in paraclisul manastirii.
Acestea au fost duse in noua Catedrala Mitropolitana dupa ce, pe 26 decembrie 1888, cladirea a fost cuprinsa de flacari declansate de o lumanare ramasa aprinsa langa racla.
Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toata noaptea, totul fiind prefacut in scrum. Singurele neatinse au fost moastele.
Sfanta Cuvioasa Parascheva a fost canonizata in 1950 de Sfantul Sinod al BOR.
