Potrivit unei credințe populare, de Bobotează nu pot fi sfințite toate animalele din gospodărie. Cu toate acestea, după Revoluție, în unele zone ale țării a fost reînviată o tradiție contrară acestei străvechi concepții.

Poporul român a păstrat intacte sau alterate mai multe tradiții / superstiții legate de Bobotează, sărbătoare cinstită în fiecare an pe data de 6 ianuarie, ce marchează botezul lui Iisus Hristos în apa râului Iordan. Printre acestea, există și credința că apa sfințită în această zi nu se strică niciodată.

„Boboteaza este o sărbătoare atât de veche încât în secolul al treilea se număra printre sărbătorile mari ale creștinilor, alături de Paște sau Crăciun. Se mai numește și Epifania sau Teofania ceea ce înseamnă arătare, pentru că este prima înfățișare a lui Iisus Hristos în fața oamenilor. Creștinii merg la sfințirea apei, pentru crearea Agheasmei Mari – apa care nu se strică niciodată. În tradiția populară cu această apă se stropeau oamenii, dar stropeau și casa, curțile, chiar și pomii și animalele, ca toate să fie binecuvântate. Se spune că în cazul în care se strică Agheasma Mare în acea casă s-a făcut un mare păcat. ”, amintește prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției de Cultură Vâlcea.

Există însă și alte credințe populare legate de această zi, cum ar fi semnificația vremii ori altele care nu doar că diferă de la o regiune la alta a țării, dar se contrazic, cum ar fi cea legată de sfințirea cailor.

Ce semnificații avea vremea din ziua de Bobotează

Un alt cercetător vâlcean, semnatarul unor lucrări monografice și pe alte teme de istorie locală, inginerul Dumitru Bondoc amintește și despre ce credințe aveau românii în trecut legate de Ziua de Bobotează, după cum a descoperit în documentările sale: „Vremea din ziua de Bobotează prevestea, conform credinței populare, cum va fi peste an. Dacă ploua de Bobotează se credea că va urma o iarnă lungă, iar dacă era soare că urma o vară frumoasă, dacă bătea crivățul era semn că vor fi roade bogate, iar dacă apa curgea din streașină se credea că în acel an se va face vin bun. Totodată, dacă de Bobotează pomii erau îmbrăcați în promoroacă, oamenii credeau va vor avea parte de belșug și sănătate”.

În unele zone se credea că iepurii și caii sfințiți se transformă în diavoli

Potrivit tradiției ortodoxe, agheasma trebuia băută dimineața, pe stomacul gol, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală ori mare necaz.

„Cu apă sfințită se stropeau inclusiv animalele din gospodărie: oile, porcii, boii etc. cu două excepții. Nu se împrăștia agheasmă peste cai și iepuri deoarece exista credința că aceștia s-ar putea transforma în diavoli”, mai menționează inginerul vâlcean.

Adevărații demoni de la „Botezul cailor” sau cum se alterează un obicei

Interdicția de sfințire a cailor nu există sau nu a fost respectată peste tot în România. Spre exemplu, în satele din Bărăgan sau în nordul Moldovei, după Revoluție a fost reînviat un obicei mai vechi cunoscut în unele locuri sub denumirea de „Botezul cailor”, iar în altele de „Botezul poneilor”.

Tradiția presupune ca sfințirea apei să fie urmată de cea a oamenilor și a animalelor din gospodărie, în mod special a cabalinelor. Iar apoi, acestea să fie angrenate într-o paradă, urmată în unele zone de concursuri de frumusețe, de alergare și/sau tracțiune.

Obiceiul se mai întâlnește și astăzi în localități din județe precum: Botoșani , Brăila, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Constanța, Călărași , Olt și Dolj.

Doar că violențele care s-au născut urmare a acestei tradiții, au determinat autoritățile din Dâmbovița, spre exemplu, s ă interzică organizarea acestui gen de evenimente în 2019 , să dea amenzi inclusiv primăriilor și să deschidă dosare penale, doi ani la rând, pentru schingiuirea animalelor.

Măsura a fost luată după ce s-a aflat că, în cadrul „Botezului cailor”, localnicii participau la un concurs în care-și forțau animalele să care blocuri de ciment de sute de kilograme, ori să tragă de căruțe înfrânate. Și nu se sfiau să biciuiască bieții cai pentru a-i determina să ajungă la linia de final. Practica barbară de maltratare a animalelor, în care mai degrabă oamenii deveneau demoni, și nu caii, s-a soldat cu amenzi de până la 20.000 de lei .