Suspendarea exporturilor de cereale, decizie luată de autorităţi în luna aprilie, când România se afla în stare de urgenţă din cauza noului coronavirus, a adus comercianţilor de produse agricole şi fermierilor români pierderi de sute de mii de euro, dar mai ales o scădere a credibilităţii ţării pe piaţă externă.

De asemenea, măsura produce încă efecte în piaţă, chiar dacă ulterior s-a revenit asupra acestei decizii, susţin traderii de cereale şi fermierii.

"Nu o să vă dau o cifră la nivel de industrie care au fost pierderile suferite, dar fără îndoială au fost companii membre ARCPA (Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole) care aveau la momentul acela două nave care terminaseră operarea înainte de data instituirii interdicţiei la export şi nu le-a fost permisă plecarea din Portul Constanţa. Acestea au zăcut mai bine de o săptămână şi aici vorbim de sute şi sute de mii de euro. Ne aşteptăm ca România să fie în continuare un partener predictibil pentru partenerii noştri externi. Şi nu ne referim doar la comercianţi, ci în principal la fermieri. Poate am fi înţeles măsura interdicţiei la grâu, dar nu şi la porumb. Singurul semn bun pe care am reuşit să îl dăm la acel moment a fost că decizia a fost anulată repede", a declarat, miercuri, Vasile Varvaroi, preşedinte ARCPA, într-o întâlnire cu presa.

El a precizat că România pe zona de producţie de cereale nu este în luptă cu nimeni şi nici într-o întrecere cu giganţii de la Marea Neagră, având însă un mare avantaj în zona exportului, pe cel al predictibilităţii.

"Suntem o ţară medie şi ţările cu care ne comparăm în bazinul Mării Negre sunt mai mari ca noi. Nu se pune problema să producem mai mult. Ar trebui să ne uităm la alt clasament când vorbim de realizările noastre, respectiv cum funcţionează fermierii noştri, ce profituri obţin la hectar, ce probleme au faţă de concurenţii lor din celelalte ţări, aici ar trebui să ne măsurăm perfomanţa şi nu în volumul de marfă pe care îl vindem în comparaţie cu Rusia. Între avantajele pe care le avem suntem consideraţi, totuşi, un partener predictibil. România în comparaţie cu Rusia şi Ucraina a fost şi este considerată un partener predictibil, pentru că este membru UE, instituţiile funcţionează mai bine, şi este păcat să pierdem acest avantaj când venim din neant cu o decizie de genul acesta pe care ne este greu să o explicăm. Nu ne aduce niciun avantaj", a spus preşedintele asociaţiei.

În context, Varvaroi a menţionat faptul că s-a reuşit o cale de dialog, inclusiv la nivelul Guvernului, şi s-a putut rezolva rapid situaţia respectivă, dar este important că s-a înţeles că deciziile nu pot fi luate intempestiv de la o zi la alta.

"Eu cred că o astfel de decizie trebuie pregătită din vreme, cum fac şi alte ţări, la nivel de industrie, cu fermierii, procesatorii, comercianţii, cu reprezentanţii MADR, să ştim cât grâu producem, cât grâu consumăm, cât exportăm, cât mai putem exporta şi ce mai avem de făcut. Nu trebuie să blocăm total de mâine. O măsură de natura aceasta nu are cum să fie absorbită de piaţă atâta timp cât este intempestivă. Vorbim de o interdicţie apărută de la o zi la alta", a mai spus preşedintele ARCPA.

La rândul său, Emilian David, membru ARCPA, reprezentantul firmei CHS Agritrade România, a susţinut că momentul de interdicţie a exporturilor de cereale a dat imaginea unei lipse de informare şi de date ţinute sub control, "în aşa fel încât s-a văzut clar un clivaj între cei care conduc, între cei care promovează legi, şi executanţii, cei care erau interesaţi de măsura legilor".

"Nimeni nu a fost în stare la momentul acela să explice de ce s-a luat o astfel de decizie, iar rolul unei companii, cum este cea a unui trader, care are un rol complex, este şi acela să absoarbă şocurile, dar nu le poate absorbi pe toate. Un asemenea şoc face ca o parte din oameni să gândească că e o lipsă de profesionalism, o lipsă de date, o lipsă de cooperare între oamenii de specialitate, nu mai vorbesc de faptul că nu se ţine cont de condiţiile pieţei. În acelaşi timp, traderii reacţionează imediat, schimbă destinaţiile şi originile de marfă, sunt probleme care pot să aibă consecinţe pe termen foarte lung. Imaginea indusă în sistem este că oamenii care iau deciziile politice nu conlucrează deloc cu cei care iau deciziile economice şi care au datele. Încă o dată au fost puse la îndoială toate datele publicate sau vehiculate atât de mass-media cât şi de Guvern şi asta este foarte periculos, deoarece credibilitatea scade. Colegii care conduc departamentele internaţionale au mari îngrijorări dacă acest fenomen se poate repeta, pentru că nimeni nu a înţeles de ce şi la presiunea cui s-a putut face aşa ceva. Am avut noroc pentru că s-a revenit rapid după reacţia noastră şi cea a fermierilor, dar şocul a rămas şi rămâne în continuare. O asemenea poveste poate fi invocată oricând în sensul credibilităţii", a explicat David.

Pe de altă parte, el susţine că este foarte greu să promovezi un produs românesc, să îl consolidezi, şi cu o asemenea decizie cum a fost cea de suspendare a exporturilor de cereale, îl aduci "în poziţia minus din nou".

"Nu este simplu să intri într-o piaţă internaţională şi trebuie să iei în calcul o grămadă de riscuri şi după ce promovezi. După ce ai ajuns la concluzia că poţi să prezinţi un produs românesc şi să îl consolidezi, o asemenea lovitură te aduce în poziţia minus din nou. Este păcat", a spus el.

De asemenea, Victor Beznea, vicepreşedintele acestei asociaţii a traderilor de cereale, a menţionat şi el că o astfel de decizie poate duce la solicitarea unui discount din partea partenerilor externi în cadrul negocierilor pe viitoarele contracte.

"În primul rând, un coleg din Franţa mi-a zis la acel moment: nu vă înţeleg, acum când preţurile sunt crescute, fermierii ar trebui să profite de aceste preţuri. La noi, în Franţa, fermierii profită de aceste preţuri şi în niciun caz nu îşi opresc exporturile acum. Alţii au spus că s-ar putea să suportăm un preţ pentru asta. Când te vei duce din nou către o anumită destinaţie importantă să zică: voi ne-aţi arătat că ne puteţi lasă baltă. Şi atunci ar putea să negocieze un soi de discount. Nu vreau să vă spun că se va ajunge acolo, dar deja au fost două licitaţii în Egipt, noi nu am participat cu nimic şi vom vedea în viitor. Poate că lucrurile s-au calmat", a comentat Beznea.

Prezent la dezbatere, Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), a adăugat că Executivul a luat acea decizie de suspendare a exporturilor fără să se consulte cu nimeni şi "a oprit o piaţă", iar dovada cea mai clară că a fost o decizie greşită este faptul că s-au exportat de atunci importante cantităţi de grâu, dar România a avut grâul necesar pentru panificaţie.

"Când iei o decizie de felul aceasta o întreagă industrie şi o întreagă piaţă se dă peste cap, dar şi noi producătorii suntem afectaţi. În momentul de faţă comercianţii nu prea fac contracte, pentru că nu prea ştiu ce grâu avem, ce calitate va avea grâul, este un an atipic pentru cei care produc grâu, nu numai pentru cei din zona noastră. De asemenea, la porumb, până acum se făceau cantităţi mari de contracte viitoare, pe futures, dar anul acesta sunt foarte puţine făcute, tot din cauza unor astfel de motive şi consecinţa este pe termen lung. Nouă, fermierilor, ni se reproşează că nu devenim integratori, cum este domnul Muscă de la Arad
(Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici (Arad) n.r.), dar acesta este excepţia care întăreşte regula. Noi trebuie să ne gândim să rămânem în zona de competitivitate maximă şi să facem produse la care ne pricepem, pentru că altfel riscăm să ajungem ca în perioada lui Ceauşescu când toate CAP-urile şi IAS-urile făceau şi carne de porc, şi de pasăre şi lapte, făceau de toate şi pe toate le făceau prost. Haideţi să rămânem în zona asta, cine se pricepe să facă biscuiţi, să facă biscuiţi, cine se pricepe să facă porc, să facă porc, altfel intrăm într-o nebunie din care nu ştim cum să ieşim. Eu, ca fermier, dacă mă apuc să fac biscuiţi, îmi recuperez peste doi ani banii şi nu mai am cu ce să semăn grâul la toamnă", a susţinut Sitaru.

El a precizat că în momentul deciziei de interdicţie la export preţul grâului s-a prăbuşit cu circa 30 de euro pe tonă.

"De la 900 de lei tona de grâu, se oferea doar 750 de lei dus la moară. În două zile a fost o prăbuşire fantastică, cu 30 de euro.
Nici cei de la Guvern şi nici cei de la minister nu au înţeles că piaţa funcţionează într-un anume fel şi nu poţi să te joci cu încrederea. Vorbim de încredere. Încrederea în piaţă se câştigă foarte greu şi se pierde într-o clipă. Aşa am pierdut noi acum şi lumea ne priveşte mai atent, dacă suntem sau nu serioşi", a adăugat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Guvernul a decis pe data de 10 aprilie suspendarea exportului de cereale, în perioada în care România se afla în stare de urgenţă din cauza noului coronavirus, luând în calcul datele din luna martie care arătau că s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale, iar siguranţa alimentară a ţării ar putea fi afectată. O săptămână mai târziu a revenit asupra acestei decizii şi la presiunea Comisiei Europene, România fiind singura ţară din blocul comunitar care a luat o astfel de decizie.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii