Conform unei directive europene, cei care îmbolnăvesc de pe urma poluarii și ajung să sufere de cancer, astm sau alergii grave vor putea da statul în judecată pentru a cere despăgubiri.

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra directivei privind calitatea aerului care aduce mai multe îmbunătăţiri şi drepturi pentru cetăţeni, asigurând un aer mai curat şi prevenţie împotriva bolilor pulmonare foarte grave cauzate de poluare, informează într-un comunicat eurodeputatul Nicu Ştefănuţă, negociator din partea grupului Verzilor în acest dosar.

Asta în condițiile în care un nou studiu arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calităţii aerului pentru a preveni boala. Conform datelor, România este pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare, potrivit Agenţiei Europene de Mediu. Acum însă, directiva le va permite cetăţenilor care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, să aibă acces la justiţie pentru a solicita utorităților locale despăgubiri pentru daunele aduse sănătăţii.

„Este o victorie pentru cetăţeni. (...) Cetăţenii vor putea să ceară despăgubire în instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că astfel România va respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!” a declarat europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă la finalul negocierilor, conform comunicatului citat.

La noi nici rețeaua care ar trebui să măsoare calitatea aerului nu funcționează

România nu stă bine la acest capitol, întrucât în mai multe oraşe din ţară calitatea aerului este foarte proastă şi măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform ultimelor date, jumătate din reţeaua care ar trebuie să măsoare calitatea aerului în România nu funcţionează, din 181 de staţii fiind funcţionale doar 82.

Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări şi a început proceduri de infringement împotriva statului român pentru neîndeplinirea obligaţiei de monitorizare a poluării aerului aşa cum cere legislaţia în vigoare. În 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să reducă poluarea din Bucureşti. Noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 şi noi drepturi pentru cetăţenii care sunt afectaţi de poluare.

De asemenea, va exista obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare şi acces în instanţă şi despăgubiri pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc de astm sau cancer pulmonar din cauza depăşirilor regulate ale calităţii aerului în zonele în care se măsoară calitatea aerului.

Ce prevede legislația și ce înregistrează aparatele

Directiva prevede standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, PM 2,5, PM 10, SO2 şi NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat asupra sănătăţii umane - PM 2,5 şi NO2 - valorile-limită anuale (25 micrograme/m3 și 40 micrograme/ m3) trebuie reduse la mai mult de jumătate. Pentru comparație, joi la prânz, la capitolul PM 2,5 stația de monitorizare B-24 din Capitală înregistra 32.28 micrograme/m³, iar la stația B-23 situația era chiar și mai gravă, 78.88 micrograme/m³. De fapt, aproape jumătate dintre stațiile pentru monitorizarea calității aerului din București erau „pe roșu”.

De altfel, cu ceva timp în urmă, s-a constatat că București a devenit, oficial, cel mai poluat oraș din România. Conform ultimelor date, Capitala a depășit de peste 35 de ori într-un an gradul de poluare impus de Comisia Europeană. Garda de Mediu susține că principalele cauze ale poluării ar fi traficul (58%), încălzirea rezidenţială (27%), activitatea industrială (13%).

Noua legislaţie va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030. Până atunci statele vor trebui sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei că autorităţile naţionale ştiu ce au de făcut.

Greu de vindecat

Conform experților, cancer bronho-pulmonar începe să se manifeste când deja este într-un stadiu avansat, astfel încât tratamentul curativ nu este posibil în aproximativ 90% dintre cazuri. Dintre toate cancerele, cancerul pulmonar are cea mai mică rată de supraviețuire la 5 ani, de 17%. Prin comparație, rata de supraviețuire la 5 ani în cele mai frecvente alte tipuri de cancer este semnificativ mai mare: colorectal - 65%, de sân - 89% și prostata – 99%.

Conform ultimelor date ale Ministerului Sănătății, în România, în anul 2020 au fost înregistrate 6.567 cazuri noi de cancer bronho-pulmonar, iar numărul total al pacienților afectați de această afecțiune era de 30.971 de cazuri. Din păcate, în același an au fost înregistrate 9.418 decese provocate de tumora malignă a bronhiilor și pulmonului. Dacă avem în vedere că în total s-au înregistrat 49.383 decese în urma unor tumori maligne un mic calcul ne arată că o victimă din cinci a fost răpusă de cancer pulmonar.

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer bronho-pulmonar, în anul 2020, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Vâlcea (23,9 la o sută de mii de locuitori), iar rata cea mai mare a fost înregistrată în județul Giurgiu (62,1 la o sută de mii de locuitori) în timp ce media pe România a fost de 42,5 la o sută de mii de locuitori. Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, a fost mai mare în mediul urban (43,4 la o sută de mii de locuitori) comparativ cu mediul rural (41,4 la o suta de mii de locuitori). „Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul masculin (64,7 la o sută de mii de locuitori) comparativ cu genul feminin (21,3 la o sută de mii de locuitori)”, mai susține Ministerul Sănătății.

Poluarea nu produce doar cancere

Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) explică faptul că țara noastră este obligată să pună în practică decizia luat la Bruxelles.

„Aici nu vorbim de o recomandare care opțională, ci de o directivă care este obligatorie. Fiecare stat va fi obligat să implementeze reguli clare de monitorizare la capitolul poluare, iar cei care suferă de pe urma acesteia vor putea acționa în instanță. Trebuie subliniat că poluarea produce nu numai cancere, ci și alte afecțiuni. Aici vorbim de asm sau de alergii severe cu complicații. Toți acești pacienți vor putea da în judecată statul. Și cel mai probabil vom avea destule cazuri pentru că la capitorul poluare stăm prost spre foarte prost”, a precizat Radu Gănescu.

La rândul lui, un alt reprezentant al pacienților, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), nu crede că această directivă europeană va fi pusă în practică prea curând.

„În domeniul sănătății avem o gramadă de reglementări care nu se respectă sau nu sunt puse la punct. Noi dăm statul în judecată pentru că acesta nu ne respectă dreptul la tratament. Apoi, așteptăm planul national de cancer de 25 de ani, dar nimeni nu vrea să dea normele de aplicare ale acestuia. Practic, se confiscă dreptul la viață. Repet, nu se respectă dreptul la tratament al bolnavilor de cancer, credeți că se va sinchisi cineva de poluare? Drept urmare această nouă directivă europeană nu mă bucură, nu mă întristează. Și asta pentru că știu că nu ajunge prea repede să ne afecteze într-un fel. Noi luam taxa pe boală (impozit de 10 % pe concedii medicale-n.red.) și vreți să plătim despăgubiri?”, s-a întrebat în final Cezar Irimia.

Procese pe bandă rulantă

Avocatul Adrian Cuculis susține că în momentul de față există deja premisele posibilității de a chema un stat în judecată având în vedere pasivitatea în combaterea poluării .

„Însă prin această rezoluție în mod cert cei care vor merge în fața instanțelor de judecată vor avea câștig de cauză și astfel vor obliga guvernele să implementeze măsuri clare în vederea stopării sau eliminării până la un anumit nivel a poluarii cu toate electele nocive aferente ale ei. Este inacceptabil că atâta vreme cât există text de lege care vorbește despre cel care provoacă un prejudiciu și care este obligat să îl despăgubească pe păgubit și tocmai statul care provoca acest prejudiciu să nu fie obligat să despăgubească. Consider că este temeiul unor acțiuni care se vor multiplica extrem de rapid. Partea bună cu această rezoluție este că sarcina probei este răsturnată atâta vreme cât este cunoscută situația cu titlu de notorietate. Mai exact, dovada că lucrurile stau altfel, că nu te-ai îmbolnăvit din cauza poluarii, trebuie să fie făcută de către stat”, a precizat avocatul.