„Totul decurge conform scenariului rusesc”
În vreme ce administrația Trump este nerăbdătoare și caută un acord de pace cât mai rapid în Ucraina, Rusia dă semne că nu se grăbește și își păstrează condițiile maximaliste impuse Kievului. Strategia Moscovei este de a tergiversa discuțiile pentru a ocupa o poziție cât mai bună pe câmpul de luptă și pentru a-și atinge obiectivele impuse încă de la începutul invaziei, spun analiștii și oficialii citați de The Moscow Times, Washington Post și Bloomberg.
Negociatorii americani și ruși au purtat luni discuții maraton la Riad, în Arabia Saudită, cu scopul declarat de a ajunge la un armistițiu în Ucraina, fie și unul parțial, care să acopere infrastructura energetică și civilă, dar și spațiul Mării Negre.
O sursă rusă a declarat pentru Reuters că discuțiile s-au încheiat luni târziu și că un proiect de declarație comună a fost trimis Moscovei și Washingtonului pentru aprobare, părțile urmând să îl publice marți.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că nu vor fi semnate documente, a relatat agenția TASS.
Toate semnele, de la declarațiile temperate făcute de Kremlin în aceeași zi până la situația dramatică de pe front – un atac soldat cu numeroși răniți care a vizat o zonă rezidențială din Sumî, în nord-estul Ucrainei – au sugerat însă că Rusia nu se grăbește să se angajeze la o încetare reală a focului.
„Totul decurge conform scenariului rusesc”.
Casa Albă și-ar fi dorit un acord pentru armistițiu total până pe 20 aprilie, data Paștelui, dar admite acum că acest termen ar putea fi depășit, având în vedere diferențele mari dintre pozițiile celor două părți, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu planificarea.
Observatorii de la Moscova sunt mulțumiți de situație.
Fiodor Lukianov, un proeminent analist rus de politică externă pro-Kremlin, a reflectat satisfacția Rusiei cu privire la gestionarea discuțiilor de către administrația Trump, scriind pe Telegram că „totul decurge conform scenariului rusesc”.
El a adăugat că succesul președintelui rus Vladimir Putin în a devia cererea lui Trump pentru o încetare completă a focului face parte din tacticile Rusiei de a încetini negocierile de pace, scrie Washington Post .
Această ipoteză pare să fi fost confirmată și de o dezvăluire a publicației independente The Moscow Times , care a citat surse ce au explicat că Rusia tergiversează intenționat negocierile pentru a ocupa poziții cât mai bune pe front.
Declarații atente ale Kremlinului
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. FOTO: Profimedia Ultima rundă de negocieri SUA-Rusia și SUA-Ucraina a avut rolul de a stabili detaliile tehnice ale unei încetări a focului de 30 de zile privind infrastructura energetică și, posibil, de a explora o încetare a focului la Marea Neagră.
Duminică, emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a semnalat că speră într-un „progres real” pe ambele planuri, dar luni, Kremlinul a minimalizat speranțele privind un progres rapid, afirmând că rămân numeroase întrebări de rezolvat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evocat cererile complexe ale Rusiei în legătură cu inițiativa privind cerealele din Marea Neagră 2022-2023, un semn în plus că tactica Moscovei ar putea fi de a încetini cu grijă negocierile de pace, fără a le respinge în mod direct, dar menținându-și în același timp condițiile stricte pentru o încetare totală a focului, scrie Washington Post.
Rusia a fost cea care a abandonat acordul privind cerealele în iulie 2023, susținând că cererile sale nu au fost niciodată îndeplinite.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a minimalizat, de asemenea, speranțele de progrese rapide luni.
„Este necesar nu atât să așteptăm progrese, ci să înțelegem că se lucrează pe mai multe direcții. Aceasta este una dintre ele”, a declarat ea luni presei ruse.
Iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat poziția dură a Moscovei atunci când a declarat că Rusia va acorda „o atenție constantă soluționării problemei denazificării statului care rămâne sub controlul regimului de la Kiev”.
Rusia a folosit această formulare ca parte a eforturilor sale de înlăturare a președintelui Volodimir Zelenski și a guvernului său, susținând că acesta este ilegitim.
„Kremlinul a estompat elanul Casei Albe”
Cât de mult este dispus Kremlinul să tergiverseze negocierile este neclar.
Un document pregătit luna trecută pentru Kremlin, redactat de un influent grup de reflecție cu sediul la Moscova, apropiat de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), afirma că „o rezolvare pașnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026” și discuta despre necesitatea „demantelării complete” a actualului guvern ucrainean, scrie Washington Post.
În orice caz, pentru analistul Lukianov, strategia de temporizare a Moscovei pare să funcționeze așa cum trebuie.
„Kremlinul a estompat elanul Casei Albe generat de discuțiile de la Jeddah și a transformat discuția într-una de durată”, a scris el, referindu-se la o întâlnire din această lună, când Ucraina a acceptat propunerea Statelor Unite pentru o încetare completă a focului.
„Moscova crede că este în interesul său în acest moment”, a adăugat analistul, observând că inițiativa pe câmpul de luptă este „de partea Rusiei”.
Moscova a trimis negociatori experimentați la cea de-a doua reuniune cu SUA din Arabia Saudită.
Un personaj-cheie este senatorul Grigori Karasin, un fost ministru adjunct de externe care a petrecut 47 de ani în Ministerul de Externe și a supravegheat „dosarul ucrainean” timp de mulți ani, participând totodată la elaborarea acordurilor de la Minsk.
Al doilea este Serghei Beseda, un alt specialist în Ucraina care este în prezent consilier al directorului FSB, Alexander Bortnikov.
Timp de mulți ani, Beseda a condus al cincilea serviciu al FSB, care era responsabil de activitatea de informații, recrutarea surselor și activitățile subversive din Ucraina.
El a jucat un rol-cheie în planificarea invaziei la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
După ce obiectivele ambițioase de a cuceri Kievul și de a elimina conducerea ucraineană au eșuat, Beseda a fost plasat în arest la domiciliu, potrivit jurnaliștilor Andrei Soldatov și Irina Boragan.
O strategie deliberată
Ideea că Rusia își dorește să prelungească negocierile a fost vehiculată luni și de o dezvăluire a publicației independente ruse The Moscow Times.
Citând surse confidențiale, publicația a relatat că Rusia prelungește în mod deliberat negocierile de pace pentru a prelua mai mult teritoriu și a-și consolida poziția de negociere cu SUA.
Un oficial rus a declarat pentru Moscow Times că Kremlinul speră acum că Washingtonul fie va tolera noi ofensive rusești, fie va face presiuni asupra Ucrainei pentru a se retrage din regiunile parțial ocupate, inclusiv din regiunile Herson și Zaporojie.
Moscova susține că regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sunt teritoriu rusesc, chiar dacă niciuna dintre ele nu se află sub controlul deplin al armatei ruse.
Rusia este hotărâtă să își asigure controlul asupra acestor teritorii cu orice preț, deoarece Putin nu își poate permite din punct de vedere politic să le piardă după ce statutul lor a fost consacrat în Constituție, a declarat un oficial apropiat de Kremlin.
Alternativ, Rusia ar putea încerca să preia o parte dintr-o altă regiune ucraineană, de exemplu, Dnipropetrovsk sau Sumî, și apoi să ofere un schimb pentru Herson și Zaporojie, a continuat interlocutorul.
„Sperăm să găsim o opțiune care nu va necesita forțarea Niprului și luarea cu asalt a Hersonului. Chiar sper că nu se va ajunge la așa ceva. Acest lucru ar însemna mii de pierderi pentru noi”, a subliniat oficialul în discuția cu The Moscow Times.
„Declarații goale despre pace”
În timp ce negocierile de pace se derulau la Riad, un atac cu rachete rusești a lovit o școală, un spital și mai multe blocuri de locuințe din Sumî, Ucraina, rănind cel puțin 74 de persoane.
Elevii se aflau într-un adăpost în acel moment, evitând victime mai grave, a spus guvernatorul regional Volodimir Artiuh.
Atacul asupra civililor a subliniat contrastul dintre situația de pe teren și așteptările președintelui Donald Trump privind o încetare rapidă a focului.
„Moscova vorbește despre pace în timp ce efectuează lovituri brutale asupra zonelor rezidențiale dens populate din marile orașe ucrainene”, a declarat ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha.
„În loc să facă declarații goale despre pace, Rusia trebuie să înceteze bombardarea orașelor noastre și să pună capăt războiului său împotriva civililor”, a spus acesta.
Rusia a anunțat la rândul său că Ucraina a lovit o stație de pompare a petrolului în primele ore ale zilei de luni, potrivit Pravda.
Acordul mineralelor rare, reînviat
La Washington, Trump și-a păstrat însă optimismul cu privire la negocieri.
„Vorbim despre teritoriu chiar acum. Vorbim despre linii de demarcație, vorbim despre energie, despre proprietatea centralelor electrice”, a spus el.
Liderul de la Casa Albă și-a exprimat în mod repetat satisfacția cu privire la modul în care au decurs discuțiile și a fost elogios cu privire la angajamentul lui Putin.
Dar europenii se îndoiesc că Putin este pregătit să facă concesii reale și văd că acesta păstrează cererile sale maximaliste, care nu par să se fi schimbat de când a trimis trupe în Ucraina în 2022.
Putin spune că este pregătit să discute despre pace, dar că Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile sale NATO și să își retragă trupele din toate cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat unilateral.
Iar pentru un armistițiu temporar total, Putin dorește ca tot ajutorul militar pentru Ucraina să înceteze, odată cu mobilizarea militară – condiții care s-au lovit de reticența Kievului.
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a făcut totuși referire la un obiectiv care pare ceva mai sigur, precizând că „acordul privind pământurile rare este aproape finalizat”.
Acordul privind minereurile urma să fie semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington în februarie, dar a fost amânat după ce întâlnirea în fața jurnaliștilor și a camerelor de televiziune s-a transformat într-un schimb tensionat de replici.
