Analfabeți, dar cu dorința de a se afirma, torționarii din închisorile comuniste au semnat cele mai negre pagini din istoria României.

Memorialul Sighet, muzeul ororilor comunismului

În memorialistica păstrată în arhivele fostei Securități se găsesc informații cutremurătoare despre torționari. Unul dintre ei este Fuchs (sau Fux) Beriș, un fost maior de Securitate care nu s-a răzbunat doar pe deținuții politic, ci și pe copii.

Numele maiorului de securitate care a lucrat în raionul Fălticeni la începutul anilor '50 este consemnat într-un raport de inspecţie, făcut de un locotenent-colonel de la Direcţia de Inspecţii din Securitate, Teodor Dincă, efectuată în 1951 la mai multe servicii de anchetă teritoriale, dezvăluie istoricul Marius Oprea.

Fucs Beris era un anchetator în egală măsură prost şi crud. Iată ce constată inspecţia la Fălticeni: „Ca o consecinţă a sistemului birocrat şi a lipsei simţului de răspundere din sectorul de cercetări, am găsit la Serviciul judeţean Fălticeni, condus de fostul maior Fucs, o grupă de copii între 12-14 ani, în număr de vreo 8 sau 10, arestaţi pentru că jucîndu-se la marginea unei păduri de-a bandiţii şi care aveau o ţeavă de plici, au format o organizaţie contrarevoluţionară. Aceştia erau arestaţi de circa patru luni şi bătuţi pentru a da declaraţii aşa după cum voia anchetatorul“.

Intrând în arest, împreună cu lt.col. Gluvacov şi col. Popescu Gheorghe, au descoperit şi alte fapte de-a dreptul criminale: „Într-una din camere se găsea o femeie arestată de circa opt luni; pe pat nu avea scînduri, ci stătea pe gratiile din balot de fier, care îi mîncaseră şoldurile, provocându-i grave răni. Nemaiputînd sta pe pat, stătea pe jos pe ciment, unde îţi făcea şi necesităţile. De jur împrejurul ei forfoteau viermii şi împrăştia un miros sufocant. Femeia înnebunise deja şi scotea nişte urlete de disperare când ne-a văzut“, se consemnează în raport. Mirosul din celulă era atât de greu, încât Gluvacov a început să vomite şi a ieşit la aer.

Irina Itu, curiera personală a lui Iuliu Maniu şi-l aminteşte şi ea pe „fiorosul maior Fux care i-a scos unghiile cu cleştele“, se arată în „Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România“.

În 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a intrat în posesia unei liste cu 979 de ofiţeri din sistemul penitenciar, persoane care au îndeplinit funcţii de conducere în perioada 1948-1989. Dintre ei, doar 210 mai erau în viaţă.

La 22 mai 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea, sesizează în justiţie abuzurile şi crimele săvârşite, ordonate sau inspirate de către 210 foşti comandanţi şi ofiţeri cu atribuţii de conducere în cadrul sistemului penitenciar din România.

Potrivit sesizării, aceştia „au folosit sistemul de detenţie ca principal instrument de realizare a politicii de extremism social pentru exterminarea programată a deţinuţilor politic“. Se cere încadrarea lor în categoria infracţiunilor contra păcii şi omenirii, adică acte de genocid.

Doar doi torționari comuniști au fost condamnați în România: Ioan Ficior și Alexandru Vișinescu.

Ioan Ficior a murit la 26 septembrie 2018 în închisoare. El ispăşea o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Alexandru Vişinescu , fost comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, a fost condamnat de justiţia română în februarie 2016 la 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni contra umanităţii. Și el a murit tot în închisoare, la Penitenciarul Rahova, la 5 noiembrie 2018.