Torționarul Alexandru Vișinescu va fi adus cu mandat în instanță la următorul termen
Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, nu s-a prezentat miercuri la Curtea de Apel în procesul în care este acuzat de infracțiuni contra umanității, astfel încât el va fi adus de către polițiști cu mandat la termenul următor din 5 noiembrie.
Judecătorii au luat această decizie după ce Vișinescu a lipsit nejustificat de la proces.
La termenul de miercuri, instanța a pus în discuție necesitatea instituirii unor măsuri asiguratorii pe locuința și acțiunile deținute de Vișinescu, dar și poprire pe o treime din pensia acestuia, în vedere recuperării unui eventual prejudiciu.
Avocatul lui Vișinescu s-a opus acestor măsuri, susținând că fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat deține doar o garsonieră.
La proces a fost prezentă Nicoleta Eremia, soția fostului general Ion Eremia, închis la Penitenciarul Râmnicu Sărat, acesta fiind constituită parte civilă în dosar. Ea îi cere lui Vișinescu daune morale și materiale în cuantum de 100.000 euro.
Nicoleta Eremia a fost de acord cu sechestru pe bunurile lui Vișinescu, susținând că "nu poate să plece din lumea asta și să nu răspundă".
Tot miercuri, instanța a decis ca statul român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor să fie introduse părți responsabile civilmente.
Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis pe 18 iunie în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici.
Procurorii susțin că, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.
Astfel, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate.
Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.
AGERPRES
