Persoanele care au lucrat în instanțe și parchete au cele mai mari pensii speciale, opt dintre acestea având venituri lunare brute de peste 50.000 de lei. Top 20 al celor mai bine plătiți ex-magistrați se încheie la suma de 43.569 de lei.

Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani

Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, la solicitarea ziarului „Adevărul”, cea mai mare pensie specială plătită în România este de 58.191 de lei.

A doua pensie, ca venit brut, este de 56.875 de lei, în timp ce a treia are o valoare de 56.447 de lei. Și pensiile de pe locurile 4 și 5 sar de 55.000 de lei, adică 55.900 de lei, respectiv 55.191 de lei. După cum se poate observa, toate sunt ale unor foști angajați din instanțe judecătorești sau parchete.

A șasea pensie specială ca valoare este de 50.895 de lei, în timp ce pensiile de pe locurile șapte și opt sunt 50.392 de lei, respectiv 50.359 de lei.

Începând cu a noua pensie, veniturile lunare scad sub 50.000 de lei, de la 49.792 de lei până la 43.539 de lei. „Adevărul” a solicitat doar valoarea celor mai bine plătite pensii speciale și categoria socio-profesională de unde provin. Așadar. peste 40.000 de lei ar mai putea avea un număr însemnat de foști magistrați.

Pensiile acestea sunt plătite din două bugete diferite, după cum arată și CNPP. „Menționăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din Bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”,, arată CNPP pentru „Adevărul”.

Nouă încercare de reformare a pensiilor speciale

Prin proiectul adoptat luni, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți, fără prevederi radicale care ar putea stârni mari nemulțumiri în rândul beneficiarilor

Atenția Coaliției a fost atât la supraimpozitare, cât și la condițiile de pensionare. În ceea ce privește supraimpozitarea, aceasta a fost dusă la un procent maximal de 20%, în cazul părții necontributive a pensiilor de peste 6.800 de lei.

În schimb, în ceea ce privește criteriile de pensionare și baza de calcul, acestea depind de la caz la caz. În primul rând, și vârsta minimă de pensionare a magistraților va urma să crească treptat, de la 47 de ani și 4 luni la 60 de ani, cu câte 4 luni pe an. Baza de calcul al pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (4 ani) de activitate. Acum se ține cont doar de ultima lună.

Dintre categoriile beneficiare de pensii de serviciu, personalul auxiliar de la instanțele judecătorești sau parchete rămâne și el pe formula de calcul cu 80% din baza de calcul a mediei salariilor și sporurilor din ultimele 48 de luni, dar cu pensionare la vârsta standard (65 de ani), în condițiile în care în prima formă a proiectului era prevăzut procentul de 65%.