Moldova, cu primele 4 județe în topul numărului de violuri raportat la numărul de locuitori, este zona roșie a României pe harta pericolului. În România există câteva judeţe în care numărul violurilor raportat la numărul populaţiei este în mod constant extrem de mare. La polul opus, există şi judeţe unde asemenea infracţiuni fie nu există, fie nu au fost cercetat. Ba chiar şi un judeţ unde în 2014 şi 2015 nu s-au înregistrat infracţiuni la viaţa sexuală.

Judecătorul Cristi Dănileţ, membru CSM, a analizat o statistică a judeţelor unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Cifrele analizate sunt pentru anii 2011-2015. Magistratul scoate în evidentă şi o realitate legislativă dureroasă: "Atenţionez că, deşi statisticile demonstrează o creştere a numărului de infracţiuni de viol, respectiv a celor de act sexual cu un minor, Noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 prevede pedepse mai blânde pentru autori decât codul penal anterior."

Materialul publicat de Cristi Danileț pe  Blogul  său

Am analizat o statistică a judeţelor unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Cifrele pe care le-am obţinut pentru anii 2011-2015 m-au condus la următoarele concluzii:

Concluzii cu privire la eficienţa organelor penale:

În fiecare judeţ, anual, procurorii sesizează instanţele pentru comiterea în medie a 18 infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pentru care s-au instrumentat aceste dosare sunt cele de viol, respectiv cele deact sexual cu un minor.

Judeţul în care sunt cele mai multe dosare cu infracţiuni care privesc viaţa sexuală este Iaşi, unde se înregistrează o creştere constantă a numărului de astfel de dosare. În anii 2011 şi 2012 au fost de 2,5 ori mai multe dosare decât media; în anul 2014 a fost o explozie de dosare, de 5 ori mai mult decât media; iar până la jumătatea anului curent s-au înregistrat 34 de dosare, cam cât înregistrează un judeţ de top într-un singur an.

Judeţul Vaslui a ocupat locul doi în anii 2011 şi 2012 şi locul trei în anul următor.
Municipiul Bucureşti se menţine din anul 2013 până în prezent pe locul doi.
Următoarele judeţe în top 5 sunt Constanţa şi Galaţi.

Cele mai puţine dosare de acest gen au fost înregistrate, în perioada 2011-2014, în Covasna şi Harghita. Mai mult, în Covasna nu a fost înregistrat niciun dosar din ianuarie 2014 până acum.

Concluzii cu privire la numărul de dosare raportate la populaţia din fiecare judeţ (după referendumul din 2011):

Pe primele 5 locuri se situează judeţele: Vaslui, Iaşi, Botoşani, Vrancea, Mehedinţi.

Pe ultimele locuri se situează judeţele: Timiş, mun. Bucureşti, Bihor, Harghita şi Covasna.
Menţionez că aceste cifre exprimă doar numărul de dosare în care procurorii au formulat acuzaţii. Evident, numărul de infracţiuni reale comise este mai mare decât numărul de infracţiuni sesizate (pentru că victima alege să nu depună întotdeauna plângere la poliţie/parchet), care la rândul său este mai mare decât numărul de infracţiuni pentru care procurorii formulează acuzaţie (pentru că nu întotdeauna există probe pentru a dovedi susţinerile victimei).

Faptul că într-un judeţ se înregistrează mai multe dosare ca în alt judeţ nu înseamnă neapărat că în primul se comit mai multe astfel de infracţiuni, ci poate că procurorii şi lucrătorii de poliţie judiciară sunt mai eficienţi ca în celălalt judeţ. Nu am însă datele necesare care să confirme sau să infirme această aserţiune.

Atenţionez că, deşi statisticile demonstrează o creştere a numărului de infracţiuni de viol, respectiv a celor de act sexual cu un minor, Noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 febrruarie 2014 prevede pedepse mai blânde pentru autori decât codul penal anterior.

Distribuie Distribuie Comentarii