România are nenumărate atracții turistice, unele extrem de cunoscute, altele mai puțin știute. „Weekend Adevărul“ vă propune un top 10 obiective de văzut în România.

Cele mai multe dintre aceste atracții turistice (VEZI GALERIA FOTO) sunt mult prea puțin promovate și prin urmare insuficient cunoscute în comparație cu adevărata lor valoare – ba chiar unele dintre ele sunt apreciate mai mult de către străini, decât de români.

Cetatea Enisala, unica fortăreață genoveză a țării

Pe un deal calcaros, cunoscut și sub denumirea de „Dealul Gras“, la aproximativ doi kilometri depărtare de satul Enisala, din comuna Sarichioi, și la 40 de kilometri de municipiul Tulcea, se află ruinele ultimei fortărețe genoveze din țara noastră, care este și singura cetate medievală din Dobrogea: Enisala.

Patrimoniul arheologic de excepție iese în evidență prin mărimea și trăinicia zidurilor, dar și prin frumusețea monumentului în sine și poziția sa strategică. A luat numele așezării, dar, de-a lungul vremurilor, i s-a mai spus și Yeni-Sale sau Heracleea.

La fortăreață se poate ajunge urmând drumul european E87 Tulcea-Babadag și mai apoi DJ 223A - Enisala. Cu excepția zilei de luni, poate fi vizitată în orice zi a săptămânii, între orele 10,00 și 18,00, contra unei taxe de 10 lei/adult și 5 lei/preșcolar, elev, student, pensionar.

La doar zece minute depărtare de mers cu mașina, în Parcul Național din Munții Măcinului se află Rezervația Naturală Dealul Bujorului – o pădure de 57 de hectare plină cu bujori ce înfloresc la jumătatea lunii mai.

Delta Dunării, Gura Portiței și Sfântu Gheorghe sunt alte locuri superbe care nu ar trebui ratate când ajungeți în zonă.

Cheia către o lume de vis

Una dintre rutele spectaculoase, alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei, DN1A, trece prin Vălenii de Munte și Cheia spre Brașov. Drumul pitoresc e plin de serpentine, mai ales după Vălenii de Munte, când urcă spre masivul muntos pe care se află stațiunea Cheia, la poalele Munților Ciucaș, de unde se ajunge ușor spre nenumărate atracții turistice naturale sau construite de om precum Mănăstirea Cheia, ori Mănăstirea Suzana.

De la București la Vălenii de Munte, cele mai rapide rute sunt pe DN1A – 104 km și pe DN1/E60 – 98 km. Iar de la Vălenii de Munte la Cheia mai sunt aproximativ 36,5 km pe DN1A. Drumul însă nu este recomandat în sezonul ploios, când se pot produce alunecări de teren și inundații.

Valea Doftanei și lacul de smarald

La doar două ore distanță de București sau de Brașov, Valea Doftanei reprezintă una dintre cele mai apreciate destinații turistice din Prahova. Peisaje uluitoare, păduri seculare, aerul curat și un lac de smarald atrag turiștii indiferent de anotimp.

Lacul Paltinu, a cărui apă te duce cu gândul spre exoticele insule din Grecia, se întinde pe o suprafață de 215 hectare și are o lungime de trei kilometri. În apropierea Lacului Paltinu, Cheile Doftanei reprezintă un adevărat fenomen carstic.

Comuna Valea Doftanei este renumită pentru cașcavea - tipul de brânză căruia îi este dedicat un festival anual.

Băile Govora și Herculane, nestematele coroanei balneare și patrimoniul inestimabil

În zona de sud a țării, două stațiuni de o frumusețe unică în perioada lor de glorie ies în evidență în peisajul balnear al României, datorită patrimoniului arhitectural și cultural inestimabil pe care-l dețin. În urma privatizărilor controversate și a afacerilor tipice tranziției românești, ambele au fost lăsate însă de decenii în paragină.

Este vorba despre Băile Herculane, cea mai veche stațiune turistică din România, pe care împăratul Franz Joseph a numit-o „cea mai frumoasă de pe continent“, iar soția sa, Sissi, a vizitat-o de cinci ori, și Băile Govora – singura stațiune cu ape minerale ce au o compoziție chimică diferențiată, dar și în care raportul între aeroionii negativi și cei pozitivi este egal cu 1. Ambele se numără printre cele mai importante așezări balneare din Europa de Est.

Băile Herculane se află în județul Caraș-Severin, pe valea râului Cerna, la poalele Masivului Domogled, la o distanță de aproximativ 19 km de Orșova și 41 km de Drobeta-Turnu Severin. Băile Govora este în județul Vâlcea, pe valea pârâului Hința, la o distanță de aproximativ 20 km de Râmnicu Vâlcea.

Mărginimea Sibiului, lumea de altădată

Zona etnografică unică în România, din partea de sud-vest a județului Sibiu, de la poalele Munților Lotrului și Cindrel, include 18 localități a căror moștenire etnologică, istorică, culturală și arhitecturală le scoate din anonimat: Boița, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Rășinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina. Mărginimea Sibiului se remarcă prin tradițiile sale spirituale și etno-folclorice care s-au păstrat aproape nealterate în timp.

Grație valorilor conservate în timp, Mărginimea a obținut în 2009 premiul de excepție în turism, „Mărul de Aur”, iar în 2015 titlul de Destinație Europeană de Excelență pentru Turism și Gastronomie. În 2023, Rășinari a devenit prima localitate rurală din România care a reușit performanța de a deveni destinație turistică la nivel internațional, în urma unei competiții a Organizației Mondiale a Turismului, „Best Tourism Villages“.

Rupea, fortăreața pe trei niveluri de pe stânca de bazalt

La 50 de kilometri depărtare de Brașov, la jumătatea distanței spre Sighișoara, pe circa 11 hectare, pe o stâncă de bazalt, se înalță impunătoare una dintre bijuteriile din inima Transilvaniei, Cetatea Rupea . Considerată drept una dintre cele mai importante vestigii ale țării, este amplasată în apropierea satului Viscri, cel mai cunoscut din Transilvania, a Complexului Geologic de la Racoș, dar și a drumului european E 60, având o priveliște uimitoare asupra dealurilor, pădurilor și satelor tradiționale transilvănene. Înscrisă în circuitul turistic în urmă cu un deceniu, grație unei reabilitări pe fonduri europene de 6 milioane de euro, cetatea străjuiește orașul care-i poartă numele de șapte secole.

Programul de vizitare a acesteia diferă în funcție de sezon, astfel că între 1 noiembrie și 31 martie este deschisă în intervalul orar 9,00-17,00, din aprilie până la finele lunii august programul se prelungește până la ora 20,00, iar între 1 septembrie și 31 octombrie este vizitabilă până la ora 19,00, pentru o taxă de 15 lei/adult și 8 lei/copil. Tariful scade pentru grupuri.

În apropierea cetății mai poate fi vizitată și Cetatea Feldioara ori puteţi descoperi misterele de la Șinca Veche.

Tărâmul tuberozelor

În apropiere de Sighișoara (la un sfert de oră), în localitatea sibiană Hoghilag , există un tărâm cum altul nu-i în țara noastră, la cinci ore depărtare de București, la două ore și jumătate de Cluj-Napoca și puțin peste o oră și un sfert de Sibiu.

Tuberozele, florile cu un parfum amețitor, care au fost aduse din Mexic în Franța, în mare secret, de un călugăr franciscan, au ajuns în Transilvania grație sașilor. La Hoghilag, în județul Sibiu, cultivarea lor a devenit o tradiție grație a zeci de familii (21 la număr astăzi) care le cultivă sistematic, aceasta fiind singura localitate din România unde se întâmplă acest lucru. Bulbii se plantează primăvara și se scot toamna, pentru a fi păstrați în condiții optime peste iarnă, planta înflorind doar o dată la trei ani.

Zona iese în evidență și printr-un festival unic în Europa, organizat de șapte ani, în prima duminică a lunii august, ce este dedicat acestor flori și care este aparte prin faptul că se desfășoară parțial chiar în curțile localnicilor.

Mocănițele României, spre lumile necălcate de om

Trenul forestier românesc cu aburi conceput pentru a circula pe ecartament îngust (cale ferată) s-a născut în urmă cu mai bine de un secol pentru a putea pătrunde mai ușor printre văile stâncoase și pe malurile râurilor ascunse în păduri seculare.

În prezent există opt mocănițe în țara noastră, din care șapte cu care se poate circula în scop turistic și una pe post de expoziție. Cinci dintre acestea sunt active mai tot timpul anului. Cea mai populară dintre toate este cea din Maramureș , ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. „Mocănița din Banatul montan“, din județul Caraș-Severin, reprezintă în realitate un tren care circulă pe prima cale ferată montană din țara noastră, considerată cea mai frumoasă din sud-estul Europei. Mocănița de pe Valea Hârtibaciului, în Sibiu, cea de la Sovata - Mureș, Huțulca-Moldovița din județul Suceava, nu circulă și în sezonul rece, sau dacă o fac se întâmplă fie la final de săptămână, fie în perioada ocaziilor speciale. Iar Mocănițele Apusenilor din Hunedoara și Alba sunt funcționale doar pe timpul verii. Detalii cu tarife, orar de funcționare, atracții etc. se găsesc pe paginile de Facebook sau site-urile dedicate fiecăreia în parte.

Turul Iașiului, prin intermediul palatelor și castelelor

Fostă capitală a Moldovei, Iașiul este accesibil turiștilor din întreaga lume, cu avionul, cu trenul ori mașina. Deși este extrem de ofertant în privința obiectivelor turistice bine întreținute, vă propunem un tur al „târgului Ieșilor“ prin prisma palatelor pe care le deține.

Fără îndoială, cel mai cunoscut dintre acestea este Palatul Culturii, deschis publicul larg de miercuri până duminică, în intervalul orar 10,00-17,00. Taxa de intrare (60 de lei/adult) permite accesul în toate cele patru muzee pe care le găzduiește. Palatul Roznovanu găzduiește actuala Primărie a Iașiului, fiind situat la fel ca Palatul Culturii, chiar în inima orașului.

Palatul Sturdza de la Miroslava se află în curtea liceului din localitate, la aproximativ 8,5 km depărtare de municipiul Iași. Alte trei palate/castele, de la Ruginoasa, Miclăușeni și Cozmești, sunt amplasate în vestul municipiului Iași, într-o zonă înconjurată de orașele Pașcani, Târgu Frumos și Roman.

Via Transilvanica, portalul spre lumea magică a României

Cel mai lung traseu de drumeție din România, Via Transilvanica pare să aibă mai multe necunoscute pentru români, decât pentru străini. Creat de Asociația Tășuleasa Social, traseul finalizat în 2022, cu ajutorul comunităților locale și al peste 10.000 de voluntari, marcat cu indicatoare și borne sculptate diferit cu animale, flori, simboluri sau mesaje la fiecare kilometru, străbate nu mai puțin de 1.400 de kilometri, prin 2.000 de ani de istorie, cu ajutorul unei veritabile galerii de artă.

„Drumul care unește“ leagă 10 județe și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar în 2023 s-a numărat printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2023. Începe la Putna și se termină la Dunăre. „El Camino de România“ trece prin Suceava, Bistrița, Harghita, Mureș, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți și se încheie la Drobeta-Turnu Severin.