Este o coincidență că birourile Hexi Pharma, unde se făceau contractele pentru dezinfectanții diluați, sînt într-un bloc al SRI, se întreabă Cătălin Tolontan pe Tolo.ro odată cu prezentarea unor date cutremurătoare despre achizițiile reale ale spitalelor și ascunse de autorități ? 

Este ”o eroare materială” cum a explicat Registrul Comerțului pentru Hotnews, faptul că, din 2004 și pînă în 1016, firma Hexi Farma, cu ”F”, nu a apărut în dreptul lui Dan Condrea, deși era a lui?

Dar ce fel de eroare a statului e aceea că ne comunică în continuare cifre false la dezinfectanți?

Și cum a fost posibil ca, de peste 10 ani, Hexi Pharma să fi vîndut dezinfectanți diluați falsificînd tot sistemul SEAP fără ca nimeni să observe?! Și celelalte firme au trucat sistemul de achiziții publice.

Mînă în mînă cu managerii de spital, Condrea a vîndut Thor, Suprasept și celelalte pe SEAP drept ”Produse de machiaj”, ”Aldehidă”, ”Enzime” și ”Antihemoragice”.

Nici asta nu a văzut nimeni? 86 de coduri pe SEAP folosite pentru aceleași contracte și aceleași produse?!

Nici măcar Parchetul n-a stabilit corect prejudiciul că n-a știut corect numărul și valoarea contractelor.

*** În dialog cu Gazeta Sporturilor, o organizație care folosește un soft de analiză inteligentă a datelor SEAP dezvăluie minciuna de miliarde de euro din achizițiile publice din România.  

*  Investigație de Mirela Neag, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan  publicată pe  Tolo.ro  *

Câțiva oameni în fața unui calculator conectat la o plasmă.

Ne roagă să nu spunem acum cine sunt.

82 DE MILIOANE ÎN 2015 ÎN LOC DE 27!

– Haideți să ne uităm la ce valori a dat publicității Ministerul Sănătății!

Joi, 26 mai, Ministerul Sănătății anunță: „Publicăm toate contractele de achiziții de biocide raportate în SEAP în anul 2015”.

Pe ecranul tipilor apare cifra declarată de MS pentru primele 10 firme din piață pe anul trecut: 27,3 milioane de lei.

5.000 de contracte este cifra reală de contracte încheiate în 2015

1.300 de contracte spune Ministerul Sănătății că s-au încheiat în 2015

– Și acum?
– Acum vom vedea care este cifra reală.

Calculatorul tace.

Trec câteva secunde.

81,9 milioane de lei.Aproape 82 de milioane!

– E o eroare?
– Nu e nicio eroare.

– Cum se poate asta? 82 de milioane de lei față de 27?
– Imediat discutăm. Avem ceva mai mult de atât.

Pe primii 10 distribuitori de dezinfectanți, diferențele pe anul 2015 între cifrele Ministerului Sănătății și cele reale sînt imense

225 DE MILIOANE ÎN LOC DE 136

– Acum să vedem ce a spus Agenția care gestionează SEAP.

Pe 2 iunie, Agenția pentru Agenda Digitală a României vine cu o altă statistică: contractele de biocide pe 2011-2015.

Suma totală de achiziții de dezinfectanți pe ultimii cinci ani, raportată de Agenția guvernamentală, este de 136,7 milioane de lei.

– Asta a spus Agenția?
– Dar suma este, de fapt, alta.

– Care?
– Priviți ecranul, vă rugăm!

225,3 milioane de lei! Aproape dublu.

– De unde vine diferența?!

– Din faptul că producătorii, mână în mână cu spitalele, încadrează dezinfectanții la zeci de coduri CPV.

„Bineînțeles că nu doar producătorii de dezinfectanți, ci și alți producători medicali, dar și mulți alții, din toate domeniile, folosesc același truc. Sunteți pe cale să aduceți în spațiul public o discuție care va arăta corupția din achizițiile publice din România”sursă a Gazetei Sporturilor care posedă un soft de analiză a licitațiilor publice
86 de coduridiferite CPV a folosit Dan Condrea pentru livrarea de dezinfectanți spitalelor din România

DE UNDE VINE DIFERENȚA?

Avusesem o lungă întâlnire cu oamenii din fața calculatorului.

Am discutat mult, am căzut de acord ce poate fi relevant pentru public.

Azi e ziua importantă.

Tipii au rulat programele și ne arată rezultatele analizei datelor ieșite din softul lor.

– Încă o dată, vă rugăm: de unde vine diferența între cifrele reale și cele comunicate publicului?
– Din faptul că firmele și spitalele sau unitățile militare sau penitenciarele au folosit multe coduri CPV pentru a defini același produs: dezinfectanții!

Chiar Agenția care administrează SEAP a furnizat publicului cifre mici acum o săptămînă, la jumătate față de real!

OANA STANCU S-A PRINS CĂ E CEVA ÎN NEREGULĂ

Oana Stancu, la emisiunea sa de la Antena 3, s-a întrebat, imediat după raportarea autorităților, de ce lipsesc unele contracte? Ele sunt depistate greu, printr-o căutare manuală în SEAP. Dar lipsesc din raportarea Ministerului Sănătății.

Lipsesc, de pildă, contractele Spitalului SRI.

Dacă folosim softul găsim explicația.

9.000 de contracte este cifra reală a contractelor Hexi în 2011-2015

2.900 de contracte ar fi cîștigat Hexi, conform Agenției Digitale (SEAP) în 2011-2015

Spitalul SRI, dar și multe alte unități sanitare, au folosit zeci de coduri CPV diferite, greu de reperat! O căutare automatizată oferă rezultate pur și simplu șocante.

”Să vă mai dăm un exemplu. La un moment dat, am făcut un raport pentru indicatoare rutiere. Ele au un anumit cod CPV. Introducînd codul, din SEAP rezulta că doar 16 județe din România au făcut achiziții de semne rutiere. Restul nu au indicatoare pe străzi? Ba au, numai că au folosit coduri aiurea. Mobilier stradal, de pildă. Un CPV la derută” Sursă a Gazetei Sporturilor

NICI MĂCAR SEAP ȘI MINISTERUL SĂNĂTĂȚII N-AU CĂUTAT DUPĂ ACELAȘI COD

– Ce este codul CPV?
– Este vocabularul achizițiilor publice. Pe baza lui un producător, de oriunde, poate participa pe tot teritoriul Europei la licitații.

– Și ce se întâmplă în România în cazul dezinfectanților?
– Piața a fost total deformată! Autoritățile au fost păcălite…

– În fine, ca ziariști noi suntem ceva mai circumspecți că e doar păcăleală.
– Din deducția noastră, când a făcut raportarea, Ministerul Sănătății a avut în vedere strict achizițiile autorităților contractante prin folosirea codului CPV 33631600‐8 – Antiseptice și dezinfectante (Rev. 2).

– Și cei de la Agenție, de la SEAP?
– Ei au comunicat clar metodologia. „Top operatori economici pentru achiziţii realizate pentru codul CPV 24455000‐8 –Dezinfectanți (Rev. 2)”.

– Deci Ministerul Sănătății și SEAP au folosit două coduri diferite?! Asta au făcut când au publicat contractele de dezinfectanți acum câteva zile?
– Da, coduri diferite între ei. Câte un cod fiecare.

HEXI E CEA MAI TARE

Multe firme de dezinfectanți au folosit aceeași metodă de păcălire a sistemului.

„În tot sistemul electronic de licitații publice se folosește aceeași practică!”, spun oamenii de la calculatorul legat la SEAP.

Dar Condrea a fost unic.

În materie de dezinfectanți, Hexi este campioana mistificării procesului prin folosirea a 86 de coduri diferite!

Hexi își încadrează produsele nu doar la Dezinfectanți, ci și la Aerosoli, Fungicide, Agenți organici tensioactivi, Produse de curățat pentru podele, Produse de machiaj, Produse de sterilizare a aerului și tot așa.

86 de coduri!

BLATUL DINTRE SPITALE ȘI PRODUCĂTORI

La licitații, codurile CPV sunt stabilite de către spitale.

La achizițiile directe însă, firmele de dezinfectante trec în ofertă caracteristicile produsului și stabilesc codul CPV. Sigur că el este, mai apoi, validat de către spitale.

„Este evident că nu poți să faci această operațiune decât de comun acord între beneficiar și furnizor. Între spital și firme”, spune un om care cunoaște bine sistemul SEAP.

„Achizițiile pe baza codurilor diferite CPV se face pentru ca tu, ca spital, să poți să te joci cu pragurile financiare și să nu faci licitații”Sursă a Gazetei SporturilorE legal? ”Aparent, da. De fapt, bineînțeles că nu e legal”, spune omul.

THOR-UL VÎNDUT ÎN ZECI DE FELURI!

O mare parte dintre aceste coduri CPV reflectă achiziția unor produse identice sau similare.

O mare parte dintre aceste coduri CPV reflectă produse a căror achiziționare este improprie.

Un biocid precum Thor, cel diluat de trei ori, ajunge să fie încadrat la:

– Produse chimice anorganice de bază.
– Aerosol.
– Dezinfectanți.
– Produse de sterilizare a aerului.
– Agenți organici tensioactivi.
(…)

Și tot așa. Sunt doar câteva exemple!

Suprasept, produs diluat de 10 ori, s-a livrat și el pe zeci de coduri CPV diferite!

52dintre cele 86 de coduri folosite de Hexi nu sunt specifice pieței de dezinfectanți și nu sunt folosite de ceilalți competitori

CUM ȘI-AU BĂTUT JOC DE SISTEM PESTE UN DECENIU?

Din această măsluire a sistemului CPV-urilor apar și diferențele între ceea ce ne-au spus până acum autoritățile și ce s-a întâmplat de fapt.

Prima întrebare:

1. Cum se poate juca Hexi pe un mediu digital centralizat precum SEAP, vreme de 10 ani, cu 86 de coduri, dintre care cel puțin 52 puse aiurea, fără ca nicio autoritate să se sesizeze?

Și a doua întrebare:

2. Cum se pot juca și celelalte firme cu zeci de coduri? O piață de mare risc public e făcută praf și nimeni nu bagă de seamă?!

AL CARINA CREȘTE ȘI EA

Nu numai Hexi a beneficiat de ignoranța autorităților, care raportează chiar și azi cifre mult micșorate față de cele reale.

Statistica pe 2015 a Ministerului Sănătății, alcătuită pe un singur cod CPV, prezintă firma Al Carina cu înțelegeri de 10 milioane de lei.

90 de milioane de lei este suma reală, conform datelor de căutare pe 34 de coduri CPV

54,4 de milioane de lei a comunicat SEAP că are Hexi Pharma pe ultimii cinci ani

Situația reală, pe 34 de coduri CPV, folosite în general de furnizorii de dezinfectanți, arată că Al Carina a semnat în 2015 contracte de 39 de milioane de lei.

La Hexi Pharma, suma crește de la 7,9 milioane de lei, cât a raportat pe un cod CPV ministerul, la 23 de milioane de lei, cât a realizat de fapt, pe 34 de coduri.

Când căutăm dezinfectanți folosind 86 de coduri, Hexi Pharma urcă la 24 de milioane de lei.

ȘI LA ANIOS SE DUBLEAZĂ SUMA!

Diferențele pe perioada 2011-1015 față de raportarea Agenției Digitale sunt și mai mari.

Aseară, întrebată de Hotnews,  Delia Popescu, președinta Agenției Digitale (AADR) avertizează, într-o ieșire de mare forță: „Mare atenție la criterii!”.

Adică: ziariștilor, fiți atenți la ce criterii am folosit noi, Agenția!

Probabil că în această dimineață, Deliei Popescu îi va pica cafea în poală.

Pentru că va realiza că Agenția guvernamentală e cea care de fapt n-a avut grijă la criterii! A folosit un singur cod CPV în raportarea către public. Și această statistică a Agenției guvernamentale are relevanță zero! Bazîndu-se pe datele SEAP date de Agenție, nici Parchetul General n-a putut stabili corect prejudiciul! Pentru că, pînă la analiza de azi, făcută pe zecile de coduri CPV, nimeni n-a știut cît a vîndut Hexi Pharma!

Firma lu Condrea este lider detașat pe ultimii cinci ani.

51 de milioane este suma reală, conform datelor de căutare pe 34 de coduri CPV 

34 de milioane a comunicat SEAP că are Al Carina pe ultimii cinci ani

GB Indco, distribuitorul Anios, apare în raportul SEAP cu 17 milioane de lei. De fapt, are 36 de milioane de lei!

Sunt multe cifre. Ne vâjâie capul.

UN MILIARD DE EURO PE AN

– Pe câte piețe se întâmplă asta, în SEAP? În construcții? În IT?
– Pe multe. Vă mai arătăm o cifră?

– Care?
– Totalul achizițiilor pe spitale. Toate spitalele, toate achizițiile: medicamente, consumabile, dotare, aparatură… Dar numai ce conține cuvântul „Spital”. Fără Ministerul Sănătății, fără DSP-uri, fără ambulanțe, SMURD, Unități militare medicale…

– Și cât e?

Calculatorul tace din nou.

Apoi afișează cifra:

460.000.000.000 în 2015.

Cum se citește asta?!

Un miliard de euro pe an!

Distribuie Distribuie Comentarii