Numărul infecțiilor cu coronavirus este în creștere în Germania, alimentând temerile că tendința se va accentua odată ce oamenii vor petrece mai mult timp în interior, în sezonul rece.

• O  analiză Der Spiegel  care face radiografia vulnerabilităților și pe care o vom reda pe larg, în contextul în care preocupările autorităților germane și întrebările încă fără răspuns sunt și pe radarul autorităților și opiniei publice din România.

Dezbaterea privind politicile potrivite pentru conținerea coronavirusului se încălzește din nou în Germania.

După ce guvernul federal și cele de landuri au demonstrat o pregătire slabă pentru riscurile asociate sezonului de vacanță din această vară, vor trebui să facă o treabă mai bună în toamnă. Planul Germaniei, de a-i testa de coronavirus pe cei reveniți din concediile făcute în străinătate, a fost introdus prea târziu și, în cele din urmă, s-a încheiat cu haos, în special în Bavaria. Odată ce temperaturile încep să scadă, prin instalarea toamnei, evenimentele ținute în interior pot prezenta un risc considerabil.

O dinamică îngrijorătoare

Situația devine din ce în ce mai tensionată acum. Joia trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de infecții zilnice cu coronavirus, de la sfârșitul lunii aprilie, un număr care s-a repetat sâmbătă.

Există cinci probleme legate de coronavirus care se află pe lista preocupărilor politicienilor ermani, pe măsură ce vacanța de vară se încheie și începe școala.

Imaginea de ansamblu

• Evenimentele

Ministrul Sănătății, Jens Spahn, nu are în vizor numai carnavalul, ci și toate evenimentele mai mari și sărbătorile familiale în care regulile legate de coronavirus sunt uitate rapid după câteva beri. În ultimele zile, a avertizat că petrecerile cu 150 de invitați ar putea deveni focare de răspândire.

Ministrul german nu este interesat de o politică de tip umbrelă. Evenimentele sunt și ele de diferite tipuri. Ministerul său consideră că poate fi imaginat un anumit număr de persoane care să poată frecventa celebrele piețe anuale de Crăciun din Germania, pornind de la premisa că locul de desfășurare și caracterul evenimentului sunt factori decisivi.

Până în prezent, numărul maxim de participanți admiși la evenimente a fost o problemă decisă de către fiecare land în parte. Bavaria permite doar maximum 100 de invitați la sărbători private, în spații interioare, în timp ce Brandenburg permite până la 1.000. Se dorește acum o armonizare a politicilor landurilor.

Într-o întrunire a Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul federal, săptămâna trecută, ministrul Sănătății, Jens Spahn, a pledat pentru anularea întregului sezon de carnaval din acest an. „Pur și simplu nu-mi imaginez carnavalul în această iarnă, în mijlocul pandemiei”, a spus el, potrivit unor participanți la discuții.

• Testele

Recentul dezastru al testării, din Bavaria, este chiar mai mare decât se credea anterior. Guvernatorul Markus Söder a anunțat testarea în masă pentru persoanele care se întorc. Dar nu toți cei depistați ca pozitivi au fost informați.

DER SPIEGEL a descoperit, de asemenea, o problemă suplimentară pe aeroportul din München. Unele companii aeriene încearcă să-și dea seama de câteva zile ce să facă cu așa-numitele „carduri de ieșire” pe care pasagerii din zonele de risc trebuie să le completeze pe avion și sunt destinate autorităților de sănătate. Pot fi folosite pentru a determina pe ce loc a stat un anumit pasager, dacă a respectat normele de carantină și dacă a fost testat pentru coronavirus.

O mare companie aeriană a confirmat că a încercat de mai multe ori să afle de la Oficiul de Stat responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară ce ar trebui să facă exact cu cardurile de ieșire, după aterizarea la München. Degeaba.

Compania aeriană spune că apelurile și e-mailurile au rămas fără răspuns. Potrivit unei surse din industrie, problema încă nu fusese lămurită până la jumătatea săptămânii trecute. Autoritatea nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea DER SPIEGEL, la fel nici Ministerul Sănătății din Bavaria. Un purtător de cuvânt al aeroportului din München a declarat că nu este conștient de situația respectivă și a sugerat contactarea celor două agenții guvernamentale. În acest moment, rămâne neclar doar cine se ocupă de datele importante despre pasageri.

O altă problemă o constituie diferitele reguli pentru teste. Bärbel Bas, expertă în domeniul sănătății și vicepreședintă a grupului social-democraților din Parlament, afirmă: „Modul în care se face testarea în Germania a devenit foarte confuz. De la stat la stat par să se aplice diferite reguli. Este dificil să mai identifici o strategie. Poate un copil care-și trage nasul să meargă la grădiniță? Trebuie să rămână acasă sau trebuie să prezinte rezultatele unui test?”

Asistentele medicale nu pot fi testate până când departamentul de sănătate nu comandă testul, dar cei care se întorc dintr-o călătorie pot fi ușor testați la aeroport

• Măștile

Vineri seara, săptămâna trecută, la ora 18:33, Oficiul de Stat al Sănătății din Bavaria a trimis un „avertisment de produs” mai multor autorități și ministere din stat, inclusiv agențiilor de sănătate și judiciare. A fost vorba despre „restricționarea preventivă” a măștilor de protecție pe care statul le procurase în scop medical.

În e-mail, un angajat al depozitului central al statului pentru aprovizionarea în perioada pandemiei a informat oamenii că utilizarea măștilor de la șase producători chinezi va fi blocată până la o notificare ulterioară „din cauza certificatelor lipsă”. În cauză erau măștile chinezești KN95, care sunt aproximativ echivalente cu măștile respiratorii FFP2, de calitate superioară. Produsele unui alt producător asiatic au fost, de asemenea, cercetate de Oficiul de Stat al Sănătății.

Deocamdată, măștile nu vor fi distruse. În schimb, acestea vor fi păstrate ca „probe” în „procedurile legale” care au fost deschise.

Furnizorul de măști este o companie numită F&E Protective, din orașul Passau. Șeful acesteia, Michael Bogner, a intervenit pentru a ajuta statul, cu sprijinul ministrului german al Transporturilor, Andreas Scheuer. Cei doi s-au cunoscut în circumscripția lui Scheuer. Însă, DER SPIEGEL a scos la lumină faptul că 11 milioane de măști destinate guvernului federal s-au dovedit a fi „junk”, după cum a recunoscut chiar Bogner în aprilie.

Acum, a fost forțat să admită că au existat și probleme cu bunurile destinate guvernului bavarez. După o livrare parțială, s-a stabilit că măștile „nu pot fi închise 100 la sută la bărbie.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Bavaria a explicat astfel de evenimente: statul a comandat un număr de 3 milioane de măști respiratorii de la F&E Protective, iar acestea au fost livrate în mai. „Certificatul cerut” nu a fost inclus în expedierea parțială a 14.000 de măști, a spus Ministerul. Aceasta a determinat Oficiul de Sănătate de Stat să „asigure testarea măștilor de către un laborator”. Testele au constatat că măștile nu corespundeau cerințelor. Ministerul a lăsat deschisă întrebarea dacă milioanele de măști care fuseseră livrate anterior de compania Passau ar fi putut avea vreun defect.

Desigur, asta nu va crește încrederea în măști, care au devenit un simbol important în politicile germane care vizează stăvilirea virusului. Sau în gestionarea crizelor de către Söder, care apare ca un competitor de frunte pentru poziția de succesor al lui Merkel, în calitate de candidat la funcția de cancelar din partea conservatorilor.

• Ventilarea

În urmă cu peste o săptămână, marți, Cancelaria a anunțat că ventilația va juca un rol major în săptămânile următoare. Ministerul Muncii, responsabil pentru sănătatea și securitatea muncii, a primit ordin să examineze oportunitățile prezentate de tehnologiile de ventilație și purificare a aerului.

La sfârșitul lunii iulie, ministerul a organizat un atelier cu experți. Însă participanții susțin că rezultatele întâlnirii i-au pus pe gânduri. Au descoperit că sistemele moderne de filtrare a aerului ar putea contribui la reducerea problemelor puse de aerosoli, dar nu ar oferi o soluție completă.

Ministerul Muncii elaborează acum recomandări pentru cancelarie și alte ministere. Printre ele, se numără creșterea frecvenței lucrărilor de întreținere a sistemelor de ventilație înainte de startul sezonului rece. De asemenea, se discută despre un program federal și de stat pentru instalarea sistemelor moderne de filtrare care reduc eficient aerosolii.

Ventilarea este, de asemenea, o problemă pentru școli. „Problema aerosolilor răspândiți în încăperi supraaglomerate, slab ventilate, rămâne complet nesoluționată”, spune Heinz-Peter Meidinger, președintele Asociației Profesorilor din Germania.

Profesorii au fost instruiți să aerisească încăperile în mod regulat pentru a permite accesul aerului curat și a reduce expunerea la aerosoli. Dar cum? „În multe școli, din motive de siguranță, ferestrele de la etajele al doilea și al treilea pot fi deschise doar parțial. Nimeni nu știe ce se va întâmpla odată ce începe sezonul rece, dacă ferestrele nu pot fi lăsate deschise ore în șir”.

• Carantina

Săptămâna trecută, premierul olandez, Mark Rutte, a anunțat că va reduce timpul de carantină în Olanda, de la 14 la 10 zile. Această decizie ar putea avea ecouri și în dezbaterea germană pe această temă.

În prezent, Germania merge pe carantina de 14 zile. Oricine se întoarce dintr-o zonă de risc de COVID-19 și nu poate prezenta un certificat cu rezultat negativ la test ori a avut un contact strâns cu o persoană infectată trebuie să intre în „auto-izolare” acasă.

Dar majoritatea victimelor COVID-19 nu mai sunt contagioase la o săptămână după debutul simptomelor. Perioada de incubație poate dura uneori două săptămâni, dar de obicei este mult mai scurtă, de doar câteva zile. Întrebarea este acum dacă prioada de 14 zile mai este potrivită pentru carantină.

Strict vorbind, autoritățile locale de sănătate determină singure durata. Dar carantina de două săptămâni a devenit standardul național de când Institutul Robert Koch (IRK), centrul de control al bolilor din țară, a introdus-o într-o recomandare emisă pe 22 ianuarie.

Cu toate acestea, experți precum renumitul virolog berlinez Christian Drosten și expertul în politici de sănătate de la SPD, Karl Lauterbach, au solicitat IRK să reducă perioada recomandată de carantină de la 14 la șapte zile. Conform ultimelor descoperiri, o perioadă mai lungă de carantină nu mai are sens. În acest fel, autoritățile medicale ar fi parțial degrevate, iar gradul de acceptare a politicii de carantină ar crește în rândul populației.

La fel ca Lauterbach, primarul din Hamburg, Peter Tschentscher, este social-democrat și a mai și studiat pentru a deveni medic. Însă Tschentscher nu este de acord cu el cu privire la problema autoizolării. „Nu cred în relaxarea recomandării de carantină”, ​​spune el. „Exist motivații de ordin medical”.

Dar ce este sigur când vine vorba de coronavirus? Aceasta e vechea problemă.

IRK este în prezent de partea lui Tschentscher. Oficialii de acolo menționează că unele studii au descoperit, de asemenea, perioade mai lungi de incubație, în care cinci până la 10% dintre infecții apar la 14 zile după ce persoana care răspândește virusul l-a contractat. „Ca atare, există totuși un risc rezidual după o perioadă de carantină de 14 zile, dar riscul rezidual, în caz de reducere a perioade, ar fi considerabil”, argumentează IRK. Iată de ce, experții nu văd niciun „argument puternic” în favoarea renunțării la cele 14 zile, perioadă recomandată și de Organizația Mondială a Sănătății.

Cancelarul Merkel și guvernatorii de landuri vor avea multe de discutat săptămâna aceasta.

„Eu susțin un rol mai puternic pentru guvernul federal”, spune Lauterbach. El arată că landurile și-au recăpătat autoritatea decizională în faza mai plăcută a ușurării blocajului. „Acum, când se apropie cel de-al doilea val, guvernanții își dau seama că autonomia lor are termen de expirare”.

În Turingia, guvernatorul Ramelow vede lucrurile altfel. El pledează pentru un rol federal minim. „Dacă există un lucru care trebuie reglementat uniform la nivel național, acela este consolidarea serviciului public de sănătate”, spune el. Dacă putem gestiona politici de sănătate comune, atunci am fi încântați să le decidem împreună. Însă doar pentru că se agit cineva, nu înseamnă că trebuie să trecem în starea de alarmă „.

Guvernatorul Dreyer, la rândul său, își poate imagina o limită superioară uniformă a numărului de participanți la evenimente, dar nu o interdicție generală pentru festivitățile de carnaval din această iarnă și primăvară. De asemenea, este în favoarea politicilor particulare ale landurilor în această privință.

Cu toate astea, pare să existe cel puțin un consens minim: „Un blocaj ca în martie este în afara discuției și ar fi nepermis”, spune guvernatorul Turingiei, Ramelow.

Distribuie Distribuie Comentarii