Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat, joi, în ședința CCR, că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.

"După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (...) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (...) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (...)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție", a spus Toader.

Potrivit acestuia, competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este "o competență exclusivă a instanței de contencios".

"Competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este o competență exclusivă a instanței de contencios, competența de apreciere a oportunității, a împrejurărilor, circumstanțelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, așa cum s-a stabilit și prin jurisprudența instanței de contencios constituțional", a arătat ministrul.

În context, Tudorel Toader a arătat că decizia pe care CCR o va da în acest caz va fi una de principiu, nu una de speță.

"Decizia nu este și nu va fi de speță, (...) decizia pe care o veți pronunța va fi una de principiu, care va delimita competențele Ministerului Public, pe de o parte, raportate la competențele Guvernului de a adopta actele normative care sunt conferite prin articolul 108 din Constituție. (...) Vă solicităm (...) să constatați, în primul rând, existența conflictului dintre Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public-DNA, pe de altă parte, în al doilea rând să constatați că respectivul conflict a fost generat de activitatea DNA, procurorului de a ancheta hotărârea de Guvern sub cele patru aspecte (...) și în al treilea rând să dezlegați conflictul cu caracter de speță și preventiv, soluția de principiu că pe viitor procurorul nu se poate substitui altor autorități și nu poate ancheta HG sub aspectele menționate", a mai afirmat Toader.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.

"Vă rugăm să constatați faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională (...) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituțional. (...) Nu poți să impui unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu facă anchetă. (...) Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (...) dreptului la un proces echitabil", a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional.

"Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o hotărâre de Guvern în condiții de legalitate, pentru că este rolul instanțelor judecătorești. (...) Procurorul are obligativitatea (...) de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional, ori dumneavoastră vi se cere (...) să stabiliți ce poate face un procuror și unde poate să exercite o cercetare penală. (...) Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România, în secolul XXI, să vină un funcționar cu rang înalt și să impună unde să facă procurorul anchetă penală", a afirmat reprezentantul DNA.

Simona Ricu a afirmat, totodată, că procurorul are obligația constituțională de a face verificări, iar dacă "i se înfrânge acest rol constituțional, se încalcă principiul separației puterilor în stat".

"Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcționar public cu un rang înalt care săvârșește o faptă penală să sesizeze instanța de contencios constituțională și să arate că, de fapt, procurorul, atâta vreme cât își exercită rolul constituțional, nu poate să îl ancheteze? Nu înseamnă asta o încălcare a principiului statului de drept, a principiului puterilor în stat? Ba da, înseamnă! (...) Cercetarea penală, așa cum este reglementată (...), trebuie să fie efectivă și trebuie să fi aptă de a dovedi împrejurările prin care s-a săvârșit fapta respectivă, trebuie să dovedească prin toate mijloacele de probă pe care le administrează procurorul să adopte anumite acte procedurale, să strângă informații din care să rezulte dacă s-a săvârșit sau nu s-a săvârșit o faptă de natură penală. În condițiile în care procurorul practic i se imixtionează activitatea de anchetă, cum mai poate să realizeze această funcție constituțională? Nu mai poate realiza, i se înfrânge acest rol constituțional! Ori (...) procurorul, cu celeritate, atunci când este sesizat cu privire la săvârșirea unei fapte penale, indiferent de modalitatea de sesizare (...) el are obligația constituțională de a face verificări. Dacă i se înfrânge acest rol constituțional, se încalcă principiul separației puterilor în stat", a afirmat Simona Ricu.

Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela "de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt".

Pe de altă parte, ministrul Justiției a răspuns că nimeni nu reduce competența procurorului, ci s-a cerut ca el să nu se substituie nici instanței de contencios administrativ și nici Guvernului.

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au rămas, joi, în pronunțare pe cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.

AGERPRES/(A — autor: Anamaria Toma, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)