„Tipele pe care le știu în domeniile astea fac lejer cei mai mulți bani”
În România, preocuparea pentru câștiguri financiare mari este extrem de răspândită, având rădăcini adânci în dorința de a asigura un trai mai bun și de a depăși condițiile economice dificile. Obsesia pentru câștiguri mari poate influența alegerile de carieră și stilul de viață al multora.
Subiectul este de interes și în mediul online. Recent, un utilizator al platformei Reddit a deschis o discuție pe această temă.
"Cum se fac banii (legal) în România?"
Acesta s-a referit la cei din jurul său care au salarii mari sau afaceri profitabile.
"Aud tot mai des de prieteni care dau de marile succese financiare (fie joburi foarte bine plătite fie afaceri care dau roade) și mereu când îi întrebăm care e secretul lor auzeam des că cel mai important e să ai încredere în ține, să investești în ține etc. Mi-a fost foarte ușor să cad în plasa cursurilor de genul "fă 10k pe lună" sau "uite de ce ești sărac" doar că mai apoi să rămân la fel pe plan financiar. Țin să menționez că niciodată nu mi-a fost teamă să lucrez doar că mereu mi-am dorit ceva mai bine plătit. Și acum mă învârt în buclă asta de self-improvement că la finalul lunii să rămân fără bani. Vreun sfat?", a întrebat acesta pe Reddit .
"Nu toți putem câștiga salarii mari"
Întrebarea a strâns aproape 300 de comentarii.
Unii sunt de părere că nu există o rețetă.
"În general, trebuie acceptat că nu toți putem câștigă salarii mari. Regula cererii și ofertei, pur și simplu nu permite tuturor să "aibă mulți bani". Dacă ar există o rețetă sigură, ar aplica-o toți și rezultatul nu ar fi "toți ar avea bani", ci "ăla e noul salariu minim"."
Cineva a oferit unul dintre cele mai apreciate comentarii, oferind mai multe argumente și puncte de vedere.
"Adevărul este diferit decât ce vezi pe social media. Ai spus de 10k, dacă-s lei hai să zici. Știu câțiva oameni cu salariile alea și domeniile-s relativ evidente: IT, IT, IT (licență + master, unu' cred că are doctorat), medicină (deși aici cred că e bursă/whatever's the name + salariu), corporație pe analist de piață (licență, master, doctorat la filosofie, dar nu știu sigur dacă era la UB sau România), profesor (absolvent licență + master la o universitate top 3 mondial, dă meditații online celor care vor să intre la facultatea respectivă), ceva inginer (nu mai știu domeniul, absolvent de Poli anyways cred că avea ceva contract cu statul).
Poate-mi scapă cineva, n-am memoria bună și ăștia nu-s tovarăși, doar oameni pe care i-am cunoscut random și ieșeam o perioadă pe afară cu ei, apoi am pierdut legătura. Ăia din IT făceau 10k lei prin 2019-2020, deci acum probabil e mai mult. Tipu' cu medicină îi face și acum (dar nu mai știu dacă erau 10k sau pe acolo gen 9.5-9.9k). Tipu' corporatist zicea ceva că o să fie promovat în curând, deci probabil are și mai mare salariul acum. De tipul de la poli nu mai știu nimic, habar n-am care e faza lui, oricum nu vorbea de muncă că avea nu știu ce contract semnat ca să nu dea detalii cică (dacă e pe bune ce zicea)."
"Viață socială minimă, nu aveau relații, nu aveau o viață dinamică"
Acesta a oferit detalii despre viața celor pe care i-a cunoscut și câștigau bine, indicând ce aveau în comun.
"Știi ce au în comun oamenii ăștia? Toți aveau 25-30ish ani, viață socială minimă, nu aveau relații, nu aveau o viață dinamică. Din ce am vorbit cu ei, oamenii aveau un stil de viață decent (deși unii dintre ei cam rupeau drogurile gen weed, coca, psihedelicele), investeau în ei (terapie pentru traume și burnout, sală etc) dar erau 100% concentrați asupra job-ului. Mergeau pe mentalitatea de "trag acum, pun bani deoparte și o să mă ocup de restul după" și sincer, asta nu mi se pare prea healthy.
Ce voiam să spun: toți aveau facultate, toți au tras tare acolo că să dobândească skill-uri. Toți și-au luat job-uri devreme, toți au sacrificat chestii ca să ajungă sus. Nu cred că era vreunul peste 30 ani, deci sunt încă, relativ, la început de drum.
Nu au luat shortcut-uri pentru că alea nu prea există (maxim loterie genetică și părinți cu bani, da' asta n-ai cum să o controlezi).
Dacă vorbeai de 10k euro...nu știu pe nimeni care să facă banii ăia. Știu un singur tip care făcuse dublu în nft-uri și crypto, da' a scos maxim o zecime că i-a pierdut în pandemie (când cică a picat piața sau ceva, nush exact că nu mă pasionează). Dar salariu lunar de 10k euro? N-am auzit. Ce-i drept, nici nu umblu în cercuri de oameni bogați.
Majoritatea oamenilor pe care-i cunosc sunt ori de vârsta mea (25ish) care lucrează pe salarii până în 4k lei și trag tare să pună bani deoparte. Știu câțiva care au 2 job-uri (unul full, unul freelancing) care depășesc 5-6k dar nu e ceva stabil. Știu câțiva corporatiști cu 5-6k, dar nu pare că au cum să evolueze mai mult pentru că nu lucrează în domeniul studiat în facultate.
La fel, știu destui studenți (18-24) care au salarii de 2-3k în timpul facultății. Știu destui adulți cu diverse salarii, majoritatea în jur de (sau sub) 5k lei. Știu foarte puțini care fac peste și toți lucrează la stat (ba poliție, ba primărie, CFR etc)."
"Toți par bogați, iar tu nu ești"
"Știu că te uiți prin jur și toți par bogați, iar tu nu ești. Sau idk, toți par că fac ceva cu viața lor și te simți prost. Ca să-ți schimbi situația tre' să realizezi în primul rând că ce e pe social media nu-i neapărat real sau reprezentativ pentru societatea românească în 2024. În al doilea rând, tre' să-ți stabilești niște goal-uri mai reale (nu 10k euro sau poate chiar lei), caută job de 5k, vezi cum ridici nivelul treptat. În al treilea rând, gândește-te ce și cât ești dispus să sacrifici."
"Dacă nu te deranjează corupția, bagă-te la stat"
În continuare, acesta i-a dat sfaturi concrete autoarei postării.
"Dacă știi o limbă străină, bagă-te în mediul corporatist o perioadă. Nici nu contează nivelul, vezi cu ce se mănâncă. Vezi ce salarii au colegii, vezi cât poți să avansezi, vezi ce se caută. Worst case, te reprofilezi un pic, mai faci o a doua facultate la taxă (bănuiesc că ai făcut una deja dacă ești programatoare).
Dacă nu te deranjează corupția, bagă-te la stat (primarii, CFR, poate poliție dacă merge fără academie or ceva pe ideea asta). Da, pilele ajută, dar nu-s totul. Dacă ești competentă și știi să lași capul jos atunci poți trece peste.
Dacă nu te deranjează ideea atunci fă o excursie prin străinătate un an, doi (dar asigură-te că ai job asigurat). Mă rog, în IT bănuiesc că poți lucra remote în afară idk.
PS: nu te uita la alții, vezi ce salariu e bun (realist) pentru viața ta. Vezi ce nevoi ai, vezi ce vrei să faci pe viitor."
"Tipele pe care le știu în domeniile astea fac lejer cei mai mulți bani"
"PS2: am uitat să menționez Only Fans și videochat. Tipele pe care le știu în domeniile astea fac lejer cei mai mulți bani, da' nu le-am băgat în calcul pentru că nu e ceva stabil, long term, plătit lunar (salariu fix etc). La fel, știu artișți care fac banii ăia, da' nu știu niciodată cum va merge în un an, doi și oricum e ciudat mediul. Azi au 12k în cont, în o lună sunt semi-faliți căutând concerte".
"Trebuie să riști"
Altcineva a dat exemplul personal, referindu-se la momentul în care soțul său a început o afacere.
"Trebuie să riști. Ăsta e singurul sfat pe care pot să ți-l dau. La 2 zile după ce am născut primul copil, soțul și-a deschis propria afacere (domeniu total necunoscut de mine) care a mers prost și am pierdut toate economiile noastre (40k£) într-o lună, vremuri grele, noi aveam bebe mic, i-am dat soțului și ultimii mei 200 de lire în speranța că îl pot ajuta cumva. Ne-am împrumutat de 20k£, am mai tărăgănat-o așa încă vreo 6 luni, profit aproape de 0, am mai împrumutat încă 20k£ i-am pierdut și pe aia, stres maxim, profit minim …au început să treacă lunile și ușor ușor se legau lucrurile și pentru noi.
Acum, la 2 ani distanță, după 3 încercări eșuate, profitul lui pe firmă este în medie de 20k£ pe lună. Am plătit datoriile și căutam să investim și în alt domeniu. Îți poți imagina că a fost o perioadă extrem de dificilă pentru noi, eu în depresie post natală, el cu stresul de la muncă, îngropați în datorii, niciodată nu i-am reproșat nimic după ce a dat fail, mereu l-am încurajat să mai încerce, am avut 100% încredere în el și când intra pe ușă după 16 h de muncă cu capul plecat, tot timpul am fost acolo să îl ascult și să-i spun să nu se dea bătut pentru că visul lui o să devină realitate.
În concluzie, trebuie să riști, iar pentru cei căsătoriți, contează foarte mult și persoana de lângă tine, să fie pe aceeași lungime de undă și să nu descurajeze”.
