Neasumați, fără inițiativă, fără putere și dorință de decizie și total neimplicați. Este radiografia dură a unei generații de tineri blazate, consideră Marian Staș, expert în educație. Concluziile specialistului vin în urma publicării unui studiu CURS, realizat la cerința Ministerului Familiei, ale cărui concluzii la prima vedere par optimiste. Însă, în timp ce pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul.

Tinerii români nu au curaj și nici inițiativă. Sursa foto: arhivă

În contextul unor rezultate absolut dezastruoase obținute la testele PISA , al abandonului școlar în floare, dar și al analfabetismului funcțional care pare că ne caracterizează ca nație, tinerii din România se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de nivelul lor de educație, de ceea ce primesc din partea școlii. În schimb, când vine vorba despre locurile de muncă și salariile aferente, tinerii se plâng. Ar vrea mai mult. Sunt doar câteva dintre concluziile unui sondaj CURS, realizat la cerința Ministerului Familiei și comentat de Marian Staș, expert în educație care a semnalat o mare problemă: lipsa totală de asumare, de implicare, frica și ezitarea tinerilor când vine vorba despre a-și lua propria viață și viitorul în mâini.

„Este aici o întrebare despre intenția de a-și întemeia propria afacere în viitor. 31% au răspuns „Da”, însă 24% și 45% au spus „Nu știu” respectiv „Nu”. De deducem de aici? Asta înseamnă o atitudine socială lipsită de curaj și de asumare. Propria afacere înseamnă curajul asumării propriei existențe. Dar ei se duc să se angajeze. Și atunci toată responsabilitatea stabilității și a vieții lor revine angajatorului”. Însă răul este mult mai adânc. „Principiul acesta al asumării responsabilității demonstrează dependența tinerilor de șefi, de alții, de cei din jur. De ce? Pentru că dacă iese prost, au pe cine să dea vina”.

Tinerii români fără putere dar și fără dorință de decizie

Cercetarea mai relevă un aspect, atrage atenția specialistul: și anume lipsa de decizie a tinerilor. Ei nu decid asupra modalității de învățare în școală , la locul de muncă nu au control asupra programului, care se poate extinde uneori asupra vieții personale, nu sunt implicați în luarea deciziilor din cadrul organizațiilor, se arată în studiu. „A decide înseamnă că lucrurile sunt ori albe, ori negre: mă mărit sau nu mă mărit, fac copil sau nu fac copil. Aici este vorba despre frica de schimbare la nivelul acestei generații”. Mai mult, când doresc să-și întemeieze o familie această decizie este luată, de multe ori, în funcție de existența sau inexistența unei locuințe adecvate. „De parcă asta e important când vrei să-ți faci o familie. Nu. Când îți dorești o familie îți asumi asta cu tot ce vine la pachet”. Copiii ar putea fi învățați să decidă singuri pentru ei, să fie încurajați încă de pe băncile școlii în acest sens, consideră expertul. „Am tot vorbit despre curriculum la decizia elevilor. În spatele acestui lucru se ascunde ceva profund: când eu spun curriculum la decizia elevilor în oferta școlii asta are 1% legătură cu să învăț biologie în loc de chimie. 99% are legătură cu arta, măiestria și întregul proces de a decide și de a-și asuma consecințele deciziilor. Și exact asta spune și studiul nostru: că tinerii sunt inerți, anesteziați la ceea ce înseamnă luarea unei decizii. Nu vor, nu pot, le e frică să-și asume”.

„Să facem noi ceva pentru noi, nu să așteptăm să facă alții”

Am putea pune, oare, frica de asumare, teama de a lua decizii, lipsa de curaj și de inițiativă pe seama faptului că tinerii nu sunt aproape deloc încurajați de către statul român? Că li se pun, atunci când vor să construiască ceva, bețe în roate? Marian Staș are un răspuns tranșant. „Nu. Nici vorbă! Asta cu „să ni se dea” este cea mai otrăvitoare chestie pe care românul o are pe creier. Nu trebuie să ne dea nimeni nimic, trebuie să obținem noi, prin propriile forțe”. Specialistul a explicat cum stă situația în alte țări, acolo unde lucrurile se mișcă și se mișcă bine. „Prin alte părți de lume, oamenii ăștia își iau existența în mâinile proprii. Sigur că e important să-ți deschizi un business în 3 minute sau în 7 minute. Dar indiferent de cum se întâmplă, dacă stau și încep să-mi plâng de milă..aoleu ce nasol, nu mi se face și mie, să mi se dea și mie..Te duci și-ți faci!”

Mai bine din trei sferturi din tinerii din România se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți în privința nivelului lor educație, potrivit aceluiași sondaj. „Se mulțumesc cu ce primesc și vedem noi pe urmă ce-om face. Ce mi se dă, ce mi se spune aia fac. Și cu asta basta”, mai explică Marian Staș atitudinea aceasta de a primi cu gura deschisă tot ce ți se îndeasă pe gât, fără a obiecta, fără a te gândi dacă ceea ce primești este și ceea ce ai nevoie.

Inerți în reacție precum boroasca din oala cu apă clocotită

Concluzia expertului: Tinerii români s-au obișnuit atât de mult cu răul din sistem încât nu mai au nici o reacție, nicio pornire de a lupta împotriva lui, de a face ceva cu viața lor, cu viitorul lor. Se bălăcesc inerți într-o mâzgă lipicioasă și confortabilă: nu-și asumă nimic, nu-și iau responsabilități, nu au curaj să pornească pe propriile picioare, ezită în luarea deciziilor, se complac într-un loc călduț și mediocru. Este sindromul broaștei fierte, exemplifică Marian Staș: „Dacă pui o broscuță într-o oală cu apă clocotită, diferența uriașă de temperatură contractă mușchii iar broasca sare din apă. În schimb, dacă pui broscuța într-o oală cu apă rece iar apoi pui oala pe foc..apa se va încălzi gradual, va deveni apoi fierbinte, apoi clocotită. Broasca însă nu este capabilă să sesizeze temperatura care crește gradual și ajunge să moară fiartă. Așa se întâmplă și cu generația asta”.

Stdiul mai spune că aprecierea față de propria educație este superioară celei privind locul de muncă sau veniturile: 58% dintre tineri se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul de muncă și doar 44% de veniturile lor. În același timp, aproape jumătate (45%, în scădere față de 54% în 2020) consideră că accesul la educație este o problemă. În acest context, realizatorii sondajului arată că „sistemul educațional este perceput de către majoritatea tinerilor ca unul rigid și ineficient”.

Datele reies din Barometrul tinerilor 2024 - un studiu comparativ 2024-2020 realizat pentru Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, de către centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Studiul a fost realizat în perioada aprilie iunie 2024, iar componenta de sondaj a fost realizată pe un eșantion declarat reprezentativ la nivel național, în rândul a 1.100 de tineri cu vârste între 14-35 de ani. Sondajul realizat la comanda ministerului a urmărit o serie de aspecte, de la calitatea vieții la educație, muncă, participarea la viața civică și politică. Iar rezultatele marchează un nivel de optimism și mulțumire în creștere față de acum patru ori, la nivelul general.