Raportul EuroMonitor publicat recent de BNR a făcut o radiografie fidelă a sistemului de învățământ românesc din ultimii 20 de ani, iar concluziile nu sunt deloc încurajatoare pentru tinerii cu studii medii.

Cele mai mari șanse la angajare o au tinerii cu studii postuniversitare. Sursa foto: arhivă

Potrivit raportului BNR, tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani, absolvenți de zece clase, au avut cele mai puține șanse să-și găsească un loc de muncă.

Concret, în anul 2002, 50% dintre aceștia și-au găsit un job în primii trei ani de la terminarea studiilor. Ca o comparație, în anul 2019 procentul acestora a scăzut până la puțin peste 40%. Ce concluzie putem trage? De-a lungul ancestor ani, angajatorii au devenit mult mai atenți atunci când recrutează, iar pretențiile sunt și ele din ce în ce mai mari. Nu mai punem la socoteală faptul că în tot acest timp în România au apărut meserii noi, care cer anumite specializări.

Potrivit aceluiași raport, șansele tinerilor absolvenți de a intra în câmpul muncii au crescut după cinci ani de la terminarea celor zece clase. Acum patru ani, de exemplu, peste 60% dintre absolvenți aveau un job.

Care sunt șansele unui absolvent de liceu

În ceea ce îi privește pe absolvenții de liceu , perspectivele pe piața muncii sunt mult mai bune, spun statisticile. Potrivit mediei ultimilor 20 de ani (2002-2021), trei sferturi dintre aceștia și-au găsit un loc de muncă după terminarea celor 12 clase. Potrivit acelorași date, 60% dintre aceștia și-au găsit un loc de muncă imediat după absolvire, iar 80% s-au integrat în câmpul muncii abia după cinci ani de la terminarea liceului.

Practic, cu cât trece timpul, cu atât cresc și șansele găsirii unui job potrivit. Ceea ce nu este deloc o veste bună. Ideal ar fi ca absolvenții să fie integrați în câmpul muncii cât mai repede, nu cât mai târziu.

Avantajele învățământului terțiar

Singurul nivel de educație care a permis unui procent de peste 80% dintre tinerii cu vârsta între 15-34 de ani să ocupe un loc de muncă, inclusiv în perioada de după pandemie, a fost cel terțiar. Este vorba despre studii echivalente cu studiile universitare de licență, masterat sau doctorat. Procentul tinerilor cu acest nivel de educație, care și-au găsit un job după finalizarea studiilor, a crescut la peste 90 la sută după trei ani de la absolvire.

Factorii care influențează intrarea pe piața muncii pot fi legați atât de rezultatele procesului de educație (de exemplu, diferența între competențele pe care le au tinerii la finalizarea studiilor și cele de care au nevoie angajatorii de pe piața internă), cât și de piața muncii (de exemplu, solicitările angajatorilor cu privire la durata experienței de muncă), mai relevă studiul.

Și pandemia a afectat șansele tinerilor la angajare, indiferent de studii. Datele Eurostat indică o scădere a proporției celor care și-au găsit un job după absolvirea studiilor în perioada imediat următoare pandemiei. În anul 2019, de exemplu, procentul acestora era de 76%, dar în anul 2022 a scăzut la 68,9 la sută.