Timpul trece, leafa merge: Joburile unde iei bani ca să nu faci nimic

Timpul trece, leafa merge: Joburile unde iei bani ca să nu faci nimic

Românii și-ar dori locuri de muncă mai ușoare și pe cât posibil mai bine plătite, dar nu știu exact unde le-ar putea găsi. O dezbatere pe această temă a avut loc pe rețelele sociale, iar opiniile și ideile sunt de multe ori surprinzătoare.

Joburile la stat unde angajații au timp de jocuri și cafele sunt râvnite. FOTO: Unsplash

Joburile la stat unde angajații au timp de jocuri și cafele sunt râvnite. FOTO: Unsplash

Cine nu și-ar dori un loc de muncă lejer, fără să facă prea mult efort, fără șefi cicălitori și lipsiți de empatie, iar dacă se poate cu un salariu cât mai mare. Și pentru că mulți își pun aceeași întrebare, un internaut a luat inițiativa și a lansat o amplă dezbatere pe Reddit, pornind de la o întrebare provocatoare. „Care ar fi locurile de muncă ușoare din țara asta?”, este titlul postării, urmat de câteva rânduri în care explică ce ar vrea să afle, de fapt.

„Bună seara! Aș dori să vă adresez o întrebare despre locurile de muncă. În opinia voastră care sunt cele mai ușoar e locuri de muncă din România? Fac referință la factori precum: responsabilitate redusă, mediu de muncă plăcut, sarcini bine definite ș.a ( PS: În principal mi-aș dori să știu despre locurile de muncă simple fără facultate, dar accept și acele păreri)”, a scris acesta.

Răspunsurile au fost pe măsură. Dacă unele dintre ale au demonstrat că românii au încă umor, altele au fost cât se poate de serioase, iar unii dintre internauți au căutat să vină cu idei și sugestii.

Portar la paradis și agent de intervenție niciunde

„Nu zice nimeni de visul umed al românului fără aspirații? Portar. Când eram eu mic, aveam câțiva cunoscuți pentru care era o mândrie că erau portari, stăteau toată ziua la TV și luau același salariu ca muncitorii. Era boierie. Ce să mai zic dacă era să fie portar undeva unde puteai lua și o șpăguță... pfu, lux. Chiar și eu m-am gândit că dacă tot pot lucra remote, să mă angajez undeva unde să fiu plătit doar să stau, și să lucrez la ale mele, și bang, salariu în plus degeaba”, a scris cineva.

M-ar lua capul să stau ca lemnul pe un scaun 12 ore sau 24”, i-a răspuns cineva. „Job de vis, salariu minim pe economie, mai ai și de lucrat ture de câte 24-36 de ore non-stop uneori (la instituțiile de stat așa e de multe ori), te plictisești, trebuie să te prefaci tot timpul că ești „în gardă” în timpul orelor de program, noaptea dacă dormi, trebuie să o faci într-un fotoliu. Nu știu, după mine nu merită”, l-a completat altul.

Agent de securitate la intervenție într-un oraș mediu ca dimensiune. Stai 24 de ore într-o cameră cu tv, pat, frigider etc și ai, în medie, 3-4 intervenții prin oraș, alarme false, senzori activați etc. 3.000 de lei în mână plus 250-300 / petrecere majorat x câte prinzi într-o lună”, a fost altă părere.

„Pen pusher la multinațională”, a scris altcineva. „Depinde mult ce poziție/companie prinzi”, i-a spus altul.

La stat se stă lejer

„Joburile de la stat (administrație, nu bugetarii muncitori), mă refer la cei de la birouri gen taxe/impozite/secretare și funcționarii publici de la primării și alte instituții de genul + secretarele de la facultăți. Îmi aduc aminte după ce am terminat facultatea m-am dus după o adeverință și tanti de la biroul respectiv a zis că are o treaba urgentă și trebuie să plece (apropo, programul ei era de ăla gen 10:00-14:00 și ea trebuia plece în timpul programului ăla ”solicitant”). În rest agent de securitate/dispecer la o firma de pază. Salariul mic, dar stai și te uiți pe niște monitoare, iar în cea mai mare parte a timpului te poți juca pe telefon. Nu recomand în vânzări (consilier, LC) în majoritatea cazurilor ești pe minim pe economie și îți rupi cârca degeaba”, a scris cineva.

Evident, au existat și aici alte păreri. „La job-urile de la stat nu e în tot cazul așa, depinde foarte mult unde nimerești. Eu am avut o rudă care muncea de plesnea la stat pentru că nimerise fix unde nu era ca în folclor cu mutatul hârtiilor. Și atunci când lucrezi pentru stat, unele job-uri pe care le-a făcut atât înainte cât și după la privat au fost cu mult mai ușoare”, a scris altul.

„Ai auzit de la cineva care a auzit de la altcineva, așa-i?”, a întrebat cineva. „Nu știu, eu nu mai comentez de nimeni care lucrează cu publicul la stat, după ce am lucrat și eu vreo 4-5 ani așa. Deși eu lucram pe salariu apropiat de cel minim, secretarele din facultăți ajung pe la 7-8.000 de lei net”, a răspuns un internaut.

„Bibliotecar. Un loc de muncă unde e important să fie liniște și ordine. Nu știu ce calificări îți trebuie, dar sigur nu e ceva complicat”, a fost altă sugestie.

Dacă nu mă înșel, trebuie să ai si master ca să ajungi bibliotecar... Deci nu e așa simplu”, a venit imediat un răspuns.

„Nu, nu neapărat. E suficient un postuniversitar de biblioteconomie (pentru bibliotecar cu studii superioare) sau un curs postliceal (pentru bibliotecar cu studii medii). Dar da, există secția de biblioteconomie la nivel licență și la nivel de masterat. Problema e că e un loc de muncă greu de obținut pentru că se scot posturi puține și pe pile în 99% din cazuri. Să nu mai zic de examenul propriu-zis, care nu are mai deloc legătură cu munca de bibliotecar (dar asta e o problemă generală cu subiectele tâmpite de la examenele de angajare de la stat)”, l-a contrazis cineva.

„Probabil uber/taxi, urmat de merchandiser și agent de pază”, au fost alte sugestii.

„Uber/taxi nu le-aș încadra la locuri ușoare de muncă, din contră.. E cel mai urât să lucrezi cu oamenii, mai ales face to face.. Eu am lucrat și în call center și ca barman și crede-mă că apar scenarii la care îți dă creierul cu virgulă, d-apăi să te fi gândit că e posibil așa ceva. Oamenii găsesc soluții să îți arate că bă, se poate și mai rău de atât. De ce crezi că scrie pe detergent să nu bei? Sau de ce crezi că există diverse semne de atenționare care pentru tine poate par banale?”, i-a răspuns cineva.

„Foarte ușor să conduci în traficul din București la 7 dimineața”, a continuat altul.

Angajat la stat pe pile

„Angajat la stat pe pile”, a fost altă idee. „La supermarket, la băgat la raft. N-ai altă responsabilitate decât să bagi marfa la raft. La muncă fizică la cărat cu spatele”, a fost altă sugestie.

„Să știi că am muncit în timpul facultății ca merchandiser și mi-a plăcut. Singurele dezavantaje erau că mai lucram în frig, pe lactate sau mai trebuia să ridic baxuri de bere. Pentru o femeie, nu e fezabil in magazine mari gen Metro, Selgros. Dar îmi plăcea că aveam pace, aveam un statut „special”, că nu eram angajata magazinului, îmi vedeam doar de firmele pe care le reprezentam, nu stăteam în același magazin toată ziua, făceam o plimbărică între magazine. Și, deși munceam mai puțin decât angajații de pe raion, câștigam mai mult decât ei. Chiar mă gândeam că aș mai face periodic așa ceva part-time”, a scris cineva.

„Nu am fost niciodată angajată, dar am fost mult timp freelancer (webdesigner). Chiar lejer și plăcut”, a scris altcineva.

„Polițist local”, a mai spus un internaut. „O prietenă lucreaza la covrig to go, doar stă pe scaun și nu are clienți mai deloc. Cam 180 lei pe zi. 12 ore și 10 în weekend”, a fost altă părere.

Viață lejeră și salarii babane în armată

„Armata. Am un prieten în armata (e soldat, nu știu ce specializare and stuff) care merge la lucru o dată la 3 zile timp de 24h, iar când merge nu face nimic. Stă pe spate cu telefonul în mână, se si culca, 24h. Are și salariu frumușel. Mi se pare cel mai tare job și sunt puțin invidios că nu m-am dus cu el la pregătiri când trebuia”, a spus cineva. „Aprob. Știu multe persoane în situația asta”, i-a dat altcineva dreptate.

„Am prieteni militari, majoritatea nu fac absolut nimic 90% din timp și stau și foarte puțin la serviciu (sunt sigură că depinde și de rank și unde exact ești, ăștia din cauză sunt în Politția Militară). Din punctul ăsta de vedere e pont, dar salariul e prost și îti mai iei și ordine de la personaje interesante uneori”, a fost altă opinie. „Deja un militar cu 10 clase ia peste salariul mediu”, a spus cineva.

Primăriile plătesc regește din banii contribuabilului

„La stat, prin primăriile de la țară e foarte lejer”, a fost altă opinie. „Designer”, a scris cineva. „Zugrav” și „influencer”, au fost alte idei.

„Agent vânzări sau mă rog KAE în termeni IKA. Clienții îi ai deja, mergi și le asculți problemele doamnelor de acolo, dacă nu ești într-o relație mai și prinzi ceva... Comenzile se fac automat, că mai poți influența și tu puțin e ideal, dacă nu asta e. Targetul oricum se cam face de la sine. Salariu 4.000 lei + bonuri de masă cel puțin și mașina de serviciu dacă mergi pe minim implicare”, a comentat un internaut.

Visul unui bugetar. Eu nu am aceste vise... le trăiesc!”, s-a distrat cineva.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 ALERTĂ „Totul indică posibilitatea unui atac cibernetic” / Pană masivă de curent în mai multe state europene

2 „Vreau toate lumânările, lanternele și gheața” / Rafturi golite și apel la mobilizarea soldaților după pana de curent masivă

3 De unde are Ponta atâtea lovele pentru campanie? Cei mai mulți bani, dați către offshore-uri din Seychelles...

4 Un aparat electrocasnic va fi interzis în România printr-o decizie a UE. Măsura se aplică de la 1 iulie

5 Crin Antonescu, favorit la câștigarea alegerilor prezidențiale conform ultimului sondaj