Influencerii și celebritățile sunt modelele generației tinere, drept urmare aceasta nu mai citește cărți și nu-și ia informațiile din presă, ci de pe rețelele sociale, care aduc informația la public într-un mod atractiv. Astfel însă, cad pradă ușor dezinformării, atrag atenția specialiștii.

Generațiile tinere caută știri prezentate în mod atractiv, participativ și să fie disponibile în condițiile lor – în rețelele și platformele în care își petrec timpul, arată ultimul raport al Institutului Reuters pentru studiul jurnalismului publicat în iunie 2023. Cercetătorii au ajuns la concluzia că presa tradițională nu mai atrage publicul tânăr și că platformele precum TikTok sau YouTube sunt sursele de informare ale acestuia. „TikTok este rețeaua de socializare cu cea mai rapidă creștere din sondajul nostru, fiind utilizată de 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani în orice scop și de 20% pentru știri“, arată raportul citat.

Sociologul Barbu Mateescu spune că rețelele sociale reprezintă pentru tineri, simultan, entertainment, mijloc de socializare și informare. „Cred că ține de modelul de consum: ești pe telefon, este incomod să deschizi un browser ca să scrii adresa unui site, adresă pe care să o ții minte pe dinafară de undeva. Mai simplu e să te duci la platforma de conținut și vine informația la tine“, explică acesta. În același timp, el precizează că televizorul e datat și a ajuns un mijloc de comunicare prea pasiv, că accesul la aplicații este unul ușor și că vorbim de ubicuitate, în ideea că tinerii își petrec cea mai mare parte din zi pe drumuri sau în locuri unde alte surse decât social media sunt greu de accesat.

La rândul său, psihologul Keren Rosner spune că este vorba și de obișnuință, deoarece tinerii stau atât de mult pe social-media încât a ajuns un reflex să se informeze de acolo. „Aici au conținutul pe care îl doresc, nu stau să caute o informație, ci aia vine la ei prin intermediul unei persoane pe care poate o admiră și printr-un conținut mult mai plăcut, care nu necesită mult efort pentru a-l urmări“, spune ea.

Renunțarea la lectură

Aceste schimbări fac parte dintr-o tendință mai largă de renunțare la lectură în favoarea conținutului video/audio. De asemenea, creșterea puterii influencerilor este efectul cel mai spectaculos al unei bulversări a ierarhiei dintre rețelele de socializare: rețelele tradiționale, precum Facebook, pierd teren, fiind surclasate de cele bazate pe video, precum TikTok și YouTube.

Grupurile mai tinere preferă să urmărească știrile prin videoclipuri și podcasturi, nu să scrolleze pe telefon și să citească pe un site. Deși organizațiile de știri au experimentat cu conturi TikTok, multe dintre ele se străduiesc să se adapteze la tonul mai informal în care creativitatea este cheia pentru a atrage publicul.

Sociologul Barbu Mateescu subliniază că trăim într-un secol al vitezei și că e normal ca tinerii să fie mai atrași de un conținut scurt care să rezume un subiect mai amplu (short form content - n.r.). El crede că jurnalismul trebuie canalizat pe diferite funcții, ceea ce s-a încercat deja: entertainment, știri informative detaliate, povești care să stârnească emoții publicului, dar și subiecte de interes civic (poluare, corupție, violență etc.). De asemenea, expertul recunoaște că informarea din social-media are avantajele ei, în ideea că vorbim de viteză, dialog și chiar de o lipsă de control din partea statului, iar aici media tradițională pierde cel mai mare teren.

„În social-media există viteză, dialog (nu este o comunicare pasivă ca la TV), ai posibilitatea să vezi diferite perspective (iarăși diferit față de TV, unde controlul editorial este foarte pronunțat și evident, post după post). Există o capacitate de a merge în profunzime, cât și dacă vrei (iarăși absentă în mediile tradiționale de comunicare, unde nivelul de informare depinde de cât vrea autorul articolului/producătorul emisiunii să se ducă). Vorbim și de lipsă de control din partea statului – toate trusturile au o vulnerabilitate aici. Și poți să le comunici celorlalți ce dorești, deci poți sugera chiar tu o cheie de interpretare a unui subiect sau îi poți informa pe alții filmând/înregistrând“, spune sociologul.

Și psihologul Keren Rosner susșine că tinerii nu mai caută conținuturi seci, articole lungi și plictisitoare, pline de termeni științifici sau specifici anumitor domenii, ci vor un conținut ușor de digerat. „Social media asta oferă, un conținut scurt, ușor de văzut și de înțeles și cu un impact vizual mare. Tinerii nu mai au răbdare să citească, să caute cuvinte pe care nu le înțeleg, ci caută modalități noi și ușoare de a ajunge la informații. Presa trebuie să se plieze pe nevoile lor, să schimbe limbajul și să fie prezentă pe aceste aplicații unde tânărul public trăiește“

Dezinformarea, o capcană

În general, din cauza obiceiurilor pe care generațiile tinere le au pe rețelele sociale, „dependența noastră de acești intermediari“ pentru accesul la informații „continuă să crească“. În mod paradoxal, respondenții spun că sunt conștienți de riscul dezinformării și sunt suspicioși față de algoritmii de selecție a știrilor pe care se bazează rețelele, dar, în același timp, publicul ajunge din ce în ce mai rar direct la un site sau la o aplicație de știri: de cele mai multe ori, el trece mai întâi printr-o rețea socială, mai arată raportul.

Barbu Mateescu atrage atenția că dezinformarea este o problemă, dar nu neapărat în rândul tinerilor. „Cei care au trăit în epoci în care informația era livrată din puține surse sunt mai vulnerabili decât tinerii“, spune el. Și psihologul Keren Rosner vorbește despre dezinformare și spune că social-media este mediul perfect, deoarece oferă libertatea oricărei persoane să scrie orice fără niciun fel de verificare sau de responsabilitate și că este nevoie de o educație în ceea ce privește filtrarea informațiilor. „Școala, părinții, apropiații ar trebui să vorbească cu tinerii despre sursele de informare, dar nu doar să le zică să citească o știre, ci să le și arate unde o găsesc, cum și de ce merită citită. Trebuie să le stârnești îndoiala, să aibă mereu un semn de întrebare în minte, astfel încât să caute și alte perspective pe un subiect, nu să creadă doar ceea ce văd sau aud o singură dată“, mai spune ea, precizând că, în România, un număr mare de adulți se confruntă cu aceeași problemă: lipsa unei educații privind verificarea informațiilor.

TikTok, interzis în mai multe țări

În ultima perioadă, TikTok, aplicație deținută de firma chineză de tehnologie ByteDance, s-a confruntat cu o serie de procese intentate de autoritățile de reglementare europene care reclamă probleme de confidențialitate cu privire la datele utilizatorilor.

În prezent, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și țări precum Germania, Olanda, Estonia, Danemarca, Belgia, Finlanda sau Cehia au decis că angajații guvernamentali nu vor mai avea voie să folosească aplicaţia video chineză TikTok pe telefoanele de serviciu.

În cazul României, încă se analizează riscurile cu care vine aplicația. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) recomanda în luna mai eliminarea aplicației TikTok deja instalată pe sistemele informatice de serviciu ale instituţiilor și interzicerea descărcării acesteia pe dispozitivele de serviciu, astfel încât să fie limitate riscurile de securitate cibernetică ce pot fi cauzate de aplicație.

Aceasta poate fi utilizată la operațiuni de spionaj, spune Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender: „Deja, compania ByteDance, dezvoltatorul TikTok, a recunoscut că angajați din China au folosit aplicația pentru a urmări jurnaliști din Statele Unite. Potențialul de spionaj există, de unde și îngrijorările serioase ale guvernelor din întreaga lume. Deoarece TikTok este o rețea de socializare, oamenii ar trebui să ia aceleași măsuri ca și la alte servicii similare“, spune el. În același timp, îi sfătuiește pe utilizatori să nu ofere date despre viața privată și să nu îi ofere aplicației permisiuni de care nu are nevoie, cum ar fi pentru lista de contacte sau GPS.