„Un şir de cupole uriaşe de beton se profilează de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră din Cernavodă, la aproximativ două ore est de Bucureşti. Două dintre structuri găzduiesc reactoare nucleare care alimentează reţeaua electrică a României. Alte două au fost începute cu zeci de ani în urmă şi încă aşteaptă finalizarea - deşi, poate, nu pentru mult timp. „Avem planuri majore”, a spus Valentin Nae, directorul Centralei Nuclearo-Electrice (CNE) Cernavodă.

Complexul nuclear a fost conceput în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, dictatorul comunist care a condus România timp de un sfert de secol înainte de a fi răsturnat şi executat în 1989.

Strategia domnului Ceauşescu a fost de a izola România de influenţa Uniunii Sovietice, punându-l să genereze. propria sa electricitate. La peste 30 de ani, pe măsură ce o mare parte din Europa caută să taie legăturile cu energia Rusiei, România beneficiază de gândirea domnului Ceauşescu.

Unii văd România, o naţiune de 21 de milioane aproximativ de dimensiunea Oregonului, ca având potenţialul de a deveni o putere regională energetică care ar putea ajuta vecinii din estul şi sudul Europei să devină dependenţi de Moscova.

„Este un obiectiv împărtăşit la Washington şi în rândul unor investitori, care văd oportunităţi de afaceri şi strategice într-un colţ de lume care s-a aprins în ultimele luni”, notează publicaţia americană.

Proprietarul complexului nuclear de la Cernavodă, o companie controlată de stat numită Nuclearelectrica, plănuieşte să cheltuiască până la 9 miliarde de euro (9,5 miliarde de dolari) pentru iniţiativele nucleare în acest deceniu.

„Pentru România, cu siguranţă vă voi spune, aceste proiecte sunt super importante”, a spus Cosmin Ghiţă, directorul executiv al Nuclearelectrica.

Acesta a declarat că energia nucleară ar putea ajuta România să atingă o varietate de obiective, de la reducerea emisiilor de carbon până la „combaterea agresiunii ruse în regiune” în chestiuni energetice.

Războiul din Ucraina a creat un impuls pentru a întrerupe anii de impas şi a intensifica forajele în Marea Neagră pentru a debloca depozite potenţial bogate de gaze naturale pe care România le-ar putea exporta.

Investitorii se tem de taxele prea mari

Cu toate acestea, munca în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite şi alte ţări occidentale, scrie publicaţia.

„Guvernul are reputaţia de a saluta investitorii externi cu taxe mari şi reglementări dificil de implementat. Aceste politici, probabil rezultatul temerilor că românii ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganţii energetici au luat acasă profituri considerabile, au alungat probabil companiile externe.

Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil şi-a vândut pachetul de 50 la sută din Neptun Deep, un proiect de la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producţie de gaze naturale din Uniunea Europeană.

În scurtul săi anunţ, Exxon a spus că doreşte să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”.

Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa.

Industria petrolieră din România este una dintre cele mai vechi din lume, datând de la forarea puţurilor încă din anii 1860 şi centrată în centrul vibrant al Ploieştiului, la aproximativ 55 de mile nord de Bucureşti. În timp ce venerabilele câmpuri de petrol sunt în scădere, directorii din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz natural pentru a transforma România, acum un importator modest, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană. „Oportunitatea rezidă în offshore”, a spus Christina Verchere, directorul executiv al OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol şi gaze din România.

România are, de asemenea, baraje care generează aproape 30% din energia electrică a ţării. Iar industria nucleară, care are aproximativ 11.000 de angajaţi, primeşte note mari de la industria globală.

Virgil Popescu: Iniţiatorii legislaţiei din 2018 au crezut că Exxon va continua oricum proiectul

Domnul Popescu, ministrul energiei, a spus că iniţiatorii legislaţiei din 2018 au evaluat greşit, imaginându-se că Exxon va continua oricum cu proiectul şi că „viaţa reală” s-a dovedit greşit. Recent, cu securitatea energetică mult mai mare pe ordinea de zi, parlamentarii au adoptat o legislaţie pentru a repara daunele şi a uşura unele dintre reguli. Creşterea preţurilor la gaze naturale şi războiul din Ucraina i-au convins pe parlamentari că trebuie să „înceapă exploatarea Mării Negre”, a spus el.

Un zăcământ mai mic de gaze din Marea Neagră a început să funcţioneze miercuri. Deţinut de un grup care include o unitate a Carlyle, firma americană de administrare a investiţiilor, proiectul va conducta combustibil la mal lângă Constanţa, principalul port şi centru de foraj offshore al României. În cele din urmă, va produce aproximativ 10 la sută din necesarul de gaz al României.

Dezvoltarea exploatării gazelor din perimetrul Neptun, estimată la 4 miliarde de dolari, va fi probabil mai dificilă şi mai costisitoare decât dacă lucrarea ar fi început cu câţiva ani în urmă. Cu preţurile ridicate ale petrolului şi gazelor, costurile de foraj şi oţel şi alte inputuri au crescut. Marea Neagră este o zonă riscantă acum, cu mine care plutesc şi pericolele din activitatea militară rusă se adaugă la tarifele de asigurare. Exxon are, de asemenea, o expertiză mult mai mare în operarea în ape adânci decât Romgaz sau OMV Petrom, care a preluat de la Exxon ca operator al proiectului.

În ciuda acestor probleme, preocupările cu privire la securitatea energetică sunt atât de puternice încât proiectul pare probabil să meargă înainte, chiar şi cu Exxon dispărut, spun analiştii. Ar putea chiar să ajute faptul că două companii româneşti sunt la conducere.

„Cred că cu siguranţă are contextul potrivit acum”, a spus doamna Verchere, directorul executiv al OMV Petrom.