Elitele militare din Londra atrag atenţia asupra faptului că Occidentul, despre care susţine că are o atenţie de tip TikTok şi o înclinaţie către emoţia instantanee, nu este hotărât să îşi asume un sacrificiu întins pe ani de zile pentru a învinge Rusia şi nici măcar pentru a opri asaltul militar al armatei ruse în estul Ucrainei.

În analiza realizată de The Guardian se subliniază faptul că Vestul riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a rugat pe profesioniştilor din marketing de la Cannes să să-şi folosească ingeniozitatea creativă pentru a menţine lumea concentrată asupra războiului din ţara sa şi asupra rezistenţei ucrainenilor.

„Sfârşitul acestui război şi circumstanţele lui depind de cât de mult se implică lumea. Şi, de aceea, am nevoie de aliaţi. Avem nevoie de oameni ca voi. Cred că puterea creativităţii umane este mai mare decât puterea unui stat nuclear care este blocat în trecut. Nu lăsaţi lumea să treacă la altceva”, a transmis Volodimir Zelenski, conform agenţiei Ukrinform.

În această perioadă au loc mai multe summit-uri, respectiv întâlnirea Consiliul European şi cea a G7, urmate de reuniunea NATO ce va avea loc săptămâna viitoare. Acestea vin nu doar în contextul crucial al războiului, ci şi în cel economic - inflaţia din zona euro a crescut luna trecută cu peste 8%.

Jurnalistul Patrick Wintour de la The Guardian susţine că în această perioadă se caută menţinerea sprijinului intern, deteriorarea economiei ruse şi constituirea de alianţe geostrategice.

În acest context, Ucraina ar avea nevoie de o asistenţă financiară în valoare de 5 până 7 miliarde de dolari lunar pentru a rezista în faţa atacurilor Rusiei, dar şi pentru a compensa pierderile pierdute, potrivit declaraţiilor făcute de Volodimir Zelenski. la sfârşitul lunii aprilie. În acelaşi timp, de la începutul invaziei ruse, Statele unite ale Americii au oferit Ucrainei un ajutor militar de aproximativ 6,1 miliarde de dolari.

Tensiunile politice cresc în Vest

Pe scenele politice din Vest lucrurile încep să scârţâie. Dacă în SUA Joe Biden riscă să piardă alegerile intermediare (de mijloc de mandat) din noiembrie, iar Donald Trump este favorit pentru a câştiga cursa prezidenţială pentru Casa Albă în 2024, în Franţa, Emmanuel Macron tocmai ce a pierdut majoritatea parlamentară, iar partidul condus de Marine Le Pen, o apropiată a lui Vladimir Putin are o influenţă din ce în ce mai mare asupra electoratului.

Nici în Germania cancelarul Olaf Scholz nu are o poziţie stabilă după ce a pierdut deja alegerile în două landuri şi încearcă să îi convingă pe oameni că noua abordare a securităţii ţării reprezintă o schimbare a mentalităţii germane.

Urmările războiului se resimt şi pe scena politică din Italia, acolo unde premierul Mario Draghi, una dintre cele mai stabile voci europene cu privire la Ucraina, începe să piardă teren fiind supus presiunilor din cauza vânzărilor de arme către Kiev. Un membru cheie al echipei sale - ministrul său de externe, Luigi di Maio - a demisionat din formaţiunea Mişcarea 5 Stele pentru a înfiinţa un nou partid.

De asemenea, şi la graniţele României situaţia este nesigură - în Bulgaria, coaliţia de guvernare a picat miercuri prin moţiune de cenzură după doar 6 luni de conducere a ţării. Astfel, există riscul ca unele formaţiuni apropiate de Kremlin să revină la putere.

Pe acest fond, unii lideri reiterează importanţa sprijinirii Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.

De asemenea, şi liderul guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, trage un semnal de alarmă punctând că „începe să se simtă oboseala războiului”.

„Nu trebuie să cădem în capcană. Poziţia Ucrainei se deteriorează, iar Rusia este mai agresivă ca niciodată, pentru că vrea să arate victoriile publicului intern, aşa că devine din ce în ce mai dificil”, a declarat aceasta pentru The Guardian.

Rezistenţa pe câmpul de luptă din Ucraina

Gustav Gressel, expert în securitate în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Externe din Berlin, a analizat situaţia din Ucraina - industria proprie de apărare a fost distrusă, tocurile sale de armament vechi au fost epuizate, deficitul de vehicule de artilerie se va transforma într-un deficit de tancuri în două sau trei luni, iar apărarea antiaeriană lipseşte. Nici în ceea ce priveşte aprovizionarea tancurilor situaţia nu este favorabilă - timpul de pregătire este mai lung.

„Dacă discutăm mereu despre criză, odată ce aceasta apare şi începem programul de livrare numai odată ce situaţia din Ucraina este urgentă, vom oferi întotdeauna ruşilor avantaj în război, iar ei îl vor folosi”, a explicat Gressel.

Războiul economic

Uniunea europeană a impus sancţiuni Rusiei, însă Vladimir Putin a transmis recent că rubla şi-a revenit, ajungând la nivelurile dinaintea invaziei.

Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale, a declarat că „Rusia este aproape de punctul său favorabil în comerţul cu gaze cu UE.

„Volumele sunt mici, punând presiune asupra UE, dar preţurile sunt atât de mari încât veniturile vor fi în continuare mai mult decât suficiente, mai mari decât în ​​mulţi ani anteriori. În esenţă, reducerea ofertei, menită să reducă stocurile Europei în timpul iernii, nu afectează profiturile Gazprom”, spune Kluge.

Chiar dacă sancţiunile impuse Rusiei au avut ecou în economie - inflaţia este la 17% şi este în creştere, în timp ce producţia naţională este de aşteptat să scadă la 30% în acest an faţă de anul trecut - nu există garanţii că Moscova va fi îngenuncheată şi va renunţa la război.

Războiul de influenţă

În ceea ce priveşte acest teatru de război, jurnaliştii de la The Guardian susţin că vestul nu se descurcă prea bine.

„Dacă vorbiţi cu lideri din afara Europei şi NATO în acest moment, veţi realiza că percepţia lor asupra războiului este complet diferită de a noastră, spune Wolfgang Schmidt, ministrul federal german pentru Afaceri Speciale.

Din această cauză, Germania a invitat la summitul G7, care începe duminică, lideri din Indonezia, India, Africa de Sud, Argentina şi Senegal, parţial, pentru a împiedica capacitatea Rusiei şi Chinei de a-şi îndeplini obiectivul.

„În afara Europei noi suntem vinovaţii. Noi suntem motivul pentru care petrolul, seminţele, cerealele şi energia nu sunt pe piaţă sau supraevaluate”, a declarat Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe.