„Ideea ca industria tehnologiei să fie dominată de monopoluri este atât de răspândită, încât a monopolizat mult abordările, de la strategiile investitorilor la dosarele juridice ale organizațiilor de reglementare antitrust. Totuși, o astfel de perspectivă este din ce în ce mai greu de susținut. După o lungă perioadă de osificare, industria intră într-o fază dinamică”, notează The Economist .

<< În America, piețele digitale se îndreaptă către oligopol, sistem în care a doua și a treia firmă îl concurează puternic pe titular. Marile firme de tehnologie se bat pentru clienți și date: e cazul confruntării dintre Apple și Facebook cu privire la cine controlează confidențialitatea utilizatorilor de iPhone. Iar în toată Asia, conglomeratele digitale se luptă și ele până la capăt. Structura emergentă a industriei este departe de capitalismul deschis și răsfirat pe care îl susține acest ziar. Dar un oligopol al rivalilor este mult mai bun decât un monopol.

Vântul distrugerii creatoare obișnuia să sufle puternic în Silicon Valley. Lista firmelor răsturnate de pe poziția dominantă se întinde de la Fairchild Semiconductor, la Hewlett-Packard. Cu toate acestea, în ultima vreme giganții s-au înfipt: Apple și Microsoft au peste 40 de ani, iar Alphabet și Amazon peste 20; chiar și Facebook împlinește 17 ani luna aceasta. Ce s-a întâmplat? Efectele de rețea și scară înseamnă că dimensiunea generează dimensiune, în timp ce datele pot acționa ca o barieră la intrare. Căutarea, rețelele de socializare, publicitatea, comerțul electronic, streaming-ul, livrarea și plățile prezintă, într-o anumită măsură, aceste proprietăți alchimice. După ce au obținut supremația în zona lor propriu-zisă, multe firme de tehnologie, în special cele mari, nu s-au arătat, în ultimul deceniu, prea dornice de a concura unele cu altele. Cele mai frecvente trei căutări pe Microsoft Bing sunt Facebook, YouTube și Google. Își amintește cineva de Fire Phone-ul de la Amazon?

La prima vedere, nimic nu s-a schimbat. Firmele de tehnologie s-au bucurat de un 2020 profitabil, iar investitorii pariază că vor avea parte de și mai mult. Valoarea de piață, de 7,6 trilioane de dolari, a celor cinci giganți americani implică faptul că vânzările lor se vor dubla în următorul deceniu. Cu toate acestea, la o privire mai atentă, se poate observa o schimbare în curs. Titularii nu sunt din ce în ce mai mici – cota lor de piață medie ponderată este stabilă, de aproximativ 35%, în fiecare dintre cele 11 sub-sectoare tehnologice americane. Dar ponderea firmelor de pe pozițiile a doua și a treia a crescut, de la 18% la 26%, începând cu 2015. Aceasta reflectă două tendințe mai profunde.

În primul rând, marile companii de tehnologie se diversifică, pe măsură ce produsele lor de bază se maturizează, apar noi oportunități tehnologice și cresc amenințările legate de reglementare, în America, Europa și China. Firmele au vorbit despre asta de ani întregi, dar acum se întâmplă. Ponderea veniturilor celor cinci giganți americani care se suprapune cu ale celorlalți a crescut de la 22% la 38% din 2015. Microsoft și Alphabet sunt în fața Amazon în cloud. Amazon este, la rândul său, o forță în creștere în publicitatea digitală.

A doua tendință, reprezentând o treime din schimbarea cotei de piață, e că outsider-ii au parte de un moment bun. Disney, în vârstă de 98 de ani, a achiziționat, în 18 luni, 116 milioane de clienți noi pe streaming, în timp ce Walmart, în vârstă de 58 de ani, a bifat anul trecut vânzări online în valoare de 38 miliarde de dolari. Firmele de tehnologie independente, cum ar fi Shopify, în comerțul electronic, și PayPal, au spart barierele datorită ascensiunii digitalului, în pandemie, și generează suficiente profituri pentru a se auto-susține.

S-ar putea crede că această competiție este doar un balon de săpun, dar are un precedent în Asia, unde clienții au făcut salturi uriaș, iar frontierele dintre produse s-au estompat, ducând la schimbări ale cotei de piață, marje de profit mai mici și inovație. China are Alibaba și Tencent plus alți cinci competitori valorând 100 miliarde dolari sau peste. India are Jio, iar Asia de Sud-Est are Grab, Gojek și Sea. Toate aceste firme gândesc în termeni de abonați care ar putea fi convinși să cumpere o gamă fluidă de servicii, mai degrabă decât să protejeze cu orice preț un monopol static. Ele caută extinderea prin diversificare, chiar dacă asta înseamnă a ciocniri cu rivalii.

Unul dintre pericole ar fi ca această rivalitate oligopolistă să fie ca o competiție de tip Potemkin. Nu a perturbat încă duopolul Apple-Alfabet, în ceea ce privește sistemele de operare ale telefoanelor sau magazinele de aplicații. Deși agenții de publicitate au mai multe opțiuni, între, să zicem, Amazon și Facebook, cei cărora li se face publicitate nu au încă o alternativă reală la produsele lui Mark Zuckerberg, șeful Facebook. Și există prea multe legături confortabile între firme. Alphabet plătește lui Apple până la 12 miliarde de dolari pe an pentru a face din Google motorul de căutare implicit al iPhone-ului. Alibaba și Tencent dețin acțiuni la unii dintre nou-intrații actori de pe piața Chinei.

Acesta este locul în care autorități antitrust revigorate pot face diferența. Aceste plăți făcute de Google sunt acum supuse unui proces al Departamentului Justiției, în timp ce Apple și Google se confruntă cu plângeri cu privire la magazinele lor de aplicații. Europa planifică reguli pentru ca produsele diferitelor firme să funcționeze împreună și să ajute utilizatorii să își mute datele. China are o nouă listă cu „cei nouă care zic nu” pentru firmele de comerț electronic.

Ambiția multă e de ajutor. Prin atragerea afacerilor către platforma cloud, Alphabet pierde 6 miliarde de dolari pe an – mai mult decât a pierdut Amazon în timpul existenței sale. Disney intenționează să aibă 325 de milioane de abonați până în 2024. PayPal intenționează să aibă 750 de milioane de utilizatori ai super-aplicației sale financiare până în 2025. Walmart tocmai a cumpărat o firmă de publicitate. Facebook intră în comerțul electronic. Microsoft a luat în calcul cumpărarea a două firme de social media, TikTok și Pinterest. Huawei, din China, este ocupată să creeze o alternativă la duopolul sistemului de operare Ios-Android.

Concurența de tip oligopol le-ar putea aduce beneficii consumatorilor în mai multe moduri. Ar putea stimula alegerea pe măsură ce mai multe firme concurează pentru a oferi o gamă de servicii în plină expansiune: 11 firme americane au peste 100 de milioane de abonați digitali. Ar putea ridica standardele pe măsură ce platformele se diferențiază prin încredere. Acesta este motivul pentru care Apple va întreba în curând utilizatorii iPhone dacă vor să renunțe la urmărirea datelor Facebook, îmbunătățind piața publicitară. Și ar putea stimula inovația, pe măsură ce firmele caută noi instrumente, cum ar fi realitatea virtuală, pentru a controla accesul la client.

În anul 2000, puțini au prezis că tehnologia era destinată monopolului, apoi a devenit o idee larg acceptată. Astăzi nimeni nu știe dacă modelul emergent al rivalității oligopoliste va dura sau va aduce beneficii consumatorilor. Dar condițiile sunt mai promițătoare decât fuseseră ani buni. Autoritățile de reglementare încearcă să deschidă piețe închise, un boom financiar înseamnă capital abundent, iar o creștere globală a activității online a stimulat cererea. O economie digitală mai contestată ar avea consecințe – pentru piețe, consumatori și companii. Și e tot mai probabilă. >>

Distribuie Distribuie Comentarii