Călin Georgescu are prieteni în locuri sus puse. În ultimele săptămâni, candidatul la preşedinţia României a primit sprijinul vicepreşedintelui american, J. D. Vance, şi al directorului serviciilor naţionale de informaţii, Tulsi Gabbard, precum şi al SVR, serviciul de informaţii externe al Rusiei, scrie The Economist.

Alegerile prezidențiale au fost anulate în România FOTO Shutterstock

În noiembrie anul trecut, Georgescu, un candidat pro-rus, a ieşit învingător în primul tur al alegerilor prezidenţiale din ţara sa. Dar Curtea Constituţională a anulat votul, pe fondul suspiciunilor că Rusia a intervenit. Alegerile vor fi reluate în luna mai. Autorităţile electorale vor decide până la 19 martie dacă dl. Georgescu poate candida, explică The Economist, scrie news.ro.

Candidatul spune că a întâlnit extratereştri. El crede că imaginile cu omul pe Lună au fost falsificate şi îi admiră pe fasciştii români din anii 1930. Mai concret, el promite să pună capăt ajutorului pentru Ucraina. Înainte de alegeri, era considerat un marginal fără speranţe; partidele mari au fost uimite când a obţinut 23% din voturi. Când a anulat rezultatul, instanţa a decis că acesta a primit finanţare ilegală şi a sugerat că Rusia a stimulat videoclipurile sale virale de pe TikTok, arată articolul din The Economist publicat fără semnătură cu supratitlul „Europa - Influenceri maligni”.

Românii sunt puternic divizaţi, continuă publicaţia de la Londra. Establishmentul susţine acţiunea instanţei, dar atât dreapta populistă, cât şi mulţi cetăţeni sătui de politică îl susţin pe Georgescu. Partenerii străini ai României sunt, de asemenea, divizaţi. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a sprijinit Curtea. Dar oficiali din administraţia lui Donald Trump, inclusiv Vance, Gabbard şi Elon Musk, au criticat românii - în armonie cu SVR-ul din Rusia, care pe 4 martie l-a descris pe Georgescu drept o victimă a „elitei totalitar-liberale europene”. A doua zi, România l-a expulzat pe ataşatul militar al Rusiei şi a arestat şase persoane pentru „complot pentru preluarea puterii de stat”, notează The Economist.

Candidaţii pentru reluarea alegerilor prezidenţiale trebuie să se înscrie până la 15 martie. Remus Ştefureac, care conduce INSCOP, o firmă de sondaje, spune că Georgescu conduce cu o cotă de până la 40% în primul tur. El ar putea pierde totuşi în turul al doilea, dacă i se permite să candideze.

În octombrie, instanţa a exclus un alt candidat pro-Putin, Diana Şoşoacă, afirmând că declaraţiile sale ameninţau apartenenţa României la UE şi NATO. Luna trecută, procurorii au deschis o procedură penală împotriva lui Georgescu pentru acte anticonstituţionale şi declararea falsă a finanţării campaniei, ceea ce acesta neagă. De asemenea, poliţia l-a reţinut pentru scurt timp pe Horaţiu Potra, un asociat al lui Georgescu cu legături cu Rusia, care conduce o companie de securitate ce trimite mercenari în Congo.

Cele mai mari partide din România, Partidul Social Democrat, de centru-stânga, şi Partidul Naţional Liberal, de centru-dreapta, susţin un candidat comun la preşedinţie. Dar popularitatea lui Georgescu şi semnalele contradictorii din America şi Europa îi pun într-o situaţie dificilă, scrie The Economist.

Pentru a spori confuzia, pe 27 februarie, procurorii i-au permis lui Andrew Tate, un influencer, şi fratelui său Tristan să plece în America. Susţinători ai lui Trump, aceştia erau anchetaţi în România pentru viol şi trafic de persoane. Oficialii spun că nu a existat nicio cerere oficială din partea americanilor; se pare că au fost eliberaţi în urma unui lobby informal, comentează The Economist.

Liderii români sunt întotdeauna grijulii faţă de America, spune Rufin Zamfir de la Centrul GlobalFocus, un think-tank. Dar acum sunt „ca nişte găini fără cap” - este citatul cu care se încheie articolul din The Economist.