Ucraina, dar şi Republica Moldova au fost luate din nou în calcul de revista The Economist pentru a fi desemnate „Țara anului 2023” într-un an marcat de războaie şi derive autoritariste, însă în cele din urmă, alegerea jurnaliştilor s-a oprit asupra unui al stat european.

„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe ţări oamenii puternici au încălcat legile şi au îngrădit libertăţile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual 'ţara anului'. Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistenţa oamenilor obişnuiţi în faţa ororii, ar fi existat o mulţime de candidaţi, de la palestinienii şi israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce ţara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm ţara anului, în 2013, am căutat să recunoaştem ceva diferit: locul care s-a îmbunătăţit cel mai mult”, explică redacția The Economist.

„Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru să dispere şi să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood”, notează publicaţia, cu umor. „Dar, în viaţa reală, există două seturi de ţări care merită să fie recunoscute în 2023”, subliniază prestigioasa revistă financiară din Marea Britanie.

Rep. Moldova și Ucraina, pe lista scurtă pentru „Țara anului 2023”

Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocraţi” şi aici publicaţia include Ucraina - ţara premiată anul trecut - şi Moldova, care fusese desemnată „ţara anului” în 2021.

„Nu se poate spune că viaţa în Ucraina s-a îmbunătăţit, dar ţara şi-a continuat cu curaj lupta sa împotriva maşinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susţinătorilor săi occidentali. Moldova a rezistat intimidării ruseşti. Finlanda s-a alăturat alianţei NATO şi Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de ţări şi-au păstrat cumpătul în faţa agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America”, menţionează The Economist.

„Filipine şi-a apărat graniţele maritime şi legea mării împotriva unor nave chinezeşti mult mai mari. În august, Japonia şi Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulţumirile lor istorice pentru a-şi aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populaţie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populaţia împotriva schimbărilor climatice şi include o garanţie de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei”, adaugă revista.

Țări care și-au apărat democrația la ele acasă

Cel de-al doilea grup de ţări luat în calcul sunt cele care au apărat democraţia sau valorile liberale la ele acasă, iar aici The Economist menţionează „Liberia, o ţară fragilă şi marcată de război, care a reuşit un transfer paşnic de putere. La fel a făcut şi Timorul de Est, care şi-a menţinut reputaţia de a respecta drepturile omului şi o presă liberă”.

„În unele ţări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda şi Turcia, speranţa a pâlpâit în timp ce opoziţia a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.

De asemenea, scrie The Economist, trei ţări se remarcă prin faptul că s-au întors la moderaţie după ce au încercat latura extremistă. Brazilia a învestit un preşedinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, după patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a răspândit teorii ale conspiraţiei ce au provocat diviziuni, a răsfăţat poliţiştii care apasă uşor pe trăgaci, a sprijinit fermierii care torpilează pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală şi şi-a încurajat adepţii să încerce o insurecţie.

„Totuşi, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl Putin şi de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, notează The Economist.

Un concurent puternic pentru anul care urmează

Şi Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arată publicaţia. „Economia sa a rezistat şocului războiului din vecinătate; a continuat să găzduiască aproape 1 milion de refugiaţi ucraineni; iar pentru a descuraja Rusia, şi-a majorat cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB, oferind colegilor săi zgârciţi din NATO un exemplu de urmat. Cea mai mare problemă a ţării a fost dominaţia partidului populist-naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a condus guvernul în ultimii opt ani, erodând independenţa instanţelor, umplând mass-media de stat cu lachei şi alimentând capitalismul de cumetrie”, amintește The Economist.

„În octombrie, alegătorii au renunţat la PiS în favoarea unei serii de partide de opoziţie. Este încă devreme pentru noul guvern de coaliţie, condus de Donald Tusk, un centrist veteran, dar dacă acesta va reuşi să repare daunele provocate de PiS instituţiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”, prognozează redacția revistei financiare din Marea Britanie.

Și „Țara anului 2023” este...

În final, publicaţia dezvăluie şi argumentează câştigătorul premiului „Țara anului” în 2023: Grecia.

În urmă cu zece ani, era paralizată de o criză a datoriilor şi ridiculizată pe Wall Street. Veniturile scăzuseră, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga şi de dreapta făceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China şi, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze.

Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupţia şi infrastructura de proastă calitate; un scandal privind interceptările telefonice şi maltratarea migranţilor au sugerat că libertăţile civile pot fi îmbunătăţite, reaminteşte The Economist.

„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE şi prudentă faţă de Rusia”, notează redacția publicației.

„Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut - şi totuşi să se câştige alegerile”, arată The Economist. „În condiţiile în care jumătate din lume urmează să voteze în 2024, democraţii de pretutindeni ar trebui să fie atenţi”, conchide prestigioasa revistă economică.

Distribuie Distribuie Comentarii