Pe teritoriul de astăzi al României au trăit mai multe specii de dinozaur, cu unele exemplare unicat, inclusiv celebrul vânător de dinozauri transilvănean, o creatură înaripată de acum 71 de milioane de ani.

Teritoriul României nu a fost mereu așa cum îl cunoaștem acum. Acum câteva milioane de ani, aici se trăia ca în junglele asiatice sau africane, cu specii pe care le putem vedea astăzi doar în filmele din celebra serie Jurassic Park.

Mai precis, acum 70 de milioane de ani, într-o eră numită Cretacic, o bună parte din România de astăzi se afla sub apele Mării Thetys. Alte regiuni din țara noastră, erau doar insule înconjurate de apă, cu climă tropicală și vulcani activi pe tot teritoriul lor.

Este vorba despre zona pe care se află astăzi județele Hunedoara și Bihor. Insula transilvană era acoperită cu păduri ca în ținuturile ecuatoriale de astăzi și străbătută de dinozauri în carne și oase. Era o adevărată bogăție faunistică de la dinozauri ierbivori și până la temuții prădători cretacici, inclusiv cu specii unice precum Hatzegopteryx, o bestie zburătoare care vâna alți dinozauri.

O lume dispărută scoasă la iveală acum patru decenii

Despre ceea ce s-a întâmplat acum 70 de milioane de ani pe teritoriul de astăzi al României aflăm în urma descoperirilor arheologice și a efortului specialiștilor de a descoperi, studia și recrea aceea lume cretacică.

Practic toate speciile de dinozauri descoperite pe teritoriul României sunt din Cretacic. Cea mai importantă descoperire a avut loc într-o mină de bauxită din județul Bihor. Mai precis la Brusturi-Cornet, acolo unde muncitorii care lucrau în mină au dat peste oasele fosilizate ale dinozaurilor.

Se întâmpla în anul 1978 și era o descoperire incredibilă mai ales că era vorba despre 10.000 de oase de dinozauri, de la numeroase specii, inclusiv de la ornitopodele erbivore dar și la pterozaurii prădători. Adică inclusiv celebrii dinozauri carnivori care strecoară spaima în spectatori la celebrele pelicule hollywoodiene.

Specialiști spun însă că era vorba despre exemplare mai mici decât cele consacrate, din cauza adaptării la traiul pe un spațiu limitat, determinat de suprafața insulei, ceea ce în limbaj științific se numește nanism insular.

Totodată, în Țara Hațegului, în județul Hunedoara au avut loc și alte descoperiri de acest fel, unele cu mai bine de 60 de ani înaintea celor din mina de bauxită de la Cornet. De reținut sunt eforturile baronului Franz Nopcsa, paleontolog transilvănean care a efectuat cercetări în zona Hațegului.

Mai apoi, în anii 80, cercetările lui Nopcsa au fost reluate cu succes de geologul și paleontologul român Dan Alexandru Grigorescu. Au fost descoperite cu această ocazie noi fosile și noi specii de dinozauri care au trăit în această regiune, în perioada cretacicului.

De altfel, aceste descoperiri senzaționale au dus la înființarea Geoparcului din zona Hațegului, un loc străbătut acum 70 de milioane de ani de numeroase specii de dinozauri dar și de mamifere preistorice.

De la ierbivore pașnice și uriașe la temuții prădători cretacici

Așa cum arată și descoperirile, în zona Hațegului și a Bihorului de astăzi, care era de fapt o insulă cu climă și vegetație tropicală au trăit specii de dinozauri. Printre aceștia și ornitopodele, adică niște dinozauri mici la început, care au crescut în dimensiuni ca adaptare la mediu și care se hrăneau exclusiv cu vegetale.

Acești dinozauri aveau lungimea corpului până la 10 metri și o greutate de până la 5 tone. În grămada de oase găsite la Cornet s-au găsit și rămășițe ale unor dinozauri celebri din grupul ornitopodelor precum Dryosaurus. Acesta era un dinozaur biped cu o lungime de trei metri și care se hrănea doar cu vegetale.

Totodată au fost găsite fosile de valdosaurus, dar și de iguanodon, la fel de cunoscut pentru pasionații de dinozauri. Pe lângă acești ierbivori viețuiau și specii de dinozauri carnivori dintre care cel mai faimos era Megalosaurul Panonic. Acesta era biped, ca și Tyranosaurus Rex, cu dinți puternici, coadă lungă folosită pentru a doborî ierbivorele. Rămășițe, inclusiv un dinte uriaș al acestui Megalosaurus, au fost descoperite în Țara Hațegului.

Balaurul bondoc și șopârla lui Zamolxe

În acest peisaj cretacic , al insulei din Marea Tethys se aflau și specii de dinozauri unici pentru această zonă. Specialiștii au identificat chiar și un „Balaur Bondoc”, o specie de prădător de mici dimensiuni, asemănător faimosului velociraptor, deosebit de feroce.

Fosilele acestui dinozaur au fost găsite în 2009 în apropiere de Sebeș. Era biped, acoperit probabil cu pene, cu o coadă lungă și gheare uriașe. Ceea ce a atras atenția era scheletul cu oase scurte și grele, probabil cu o constituție mult mai vânjoasă decât a velociraptorului.

Ajungea până la o lungime de 2 metri și o greutate de aproximativ 15 kilograme. Era un bun alergător și probabil vâna în haită. Un alt dinozaur specific acestei zone era Magyarozaurus Dacus. Provenea din familia titanosaurilor, însă din cauza modului de viață insular era de dimensiuni mai reduse decât rudele sale, lungi și de 18 metri.

Acest dinozaur identificat prima dată baronul Nopcsa, a purtat inițial numele de Titanosaurus dacus. Adică șopârla titan dacică. Mai târziu un paleontolog german l-a redenumit precizând cumva și originea etnică a paleontologului transilvănean.

Era un dinozaur de mari dimensiuni, ce atingea 7 metri lungime și peste 800 de kilograme. Mergea pe toate cele patru picioare, era lent și se hrănea cu plante.

Printre alte specii identificate doar în această zonă, pe „insula Hațegului” din cretacic se numără și Zamolxes Robustus sau în traducere „Șopârla robustă a lui Zamolxes”. Este vorba despre un ierbivor biped, alergător, ce ajungea la o lungime de trei metri și o greutate de 300 de kilograme. A fost inițial descoperit de baronul Nopcsa la începutul secolului XX, dar identitatea lui a fost stabilită mai precis în 2003. Probabil botul avea forma unui cioc, pentru a-l ajuta să culeagă plantele.

Ucigașul cretacic de pe „insula Hațegului”

Probabil cea mai interesantă specie care a trăit acum 70 de milioane de ani pe această „insulă a Hațegului”, unic de altfel în Europa, era Hatzegopteryx thambema.

Așa cum o arată și numele său „înfricoșătorul înaripat din Hațeg”, este vorba de o creatură zburătoare de mari dimensiuni care făcea ravagii în rândul dinozaurilor pitici de pe insulă. Nu era un dinozaur, ci un pterozaur. Se înrudea cu celebrul Quetzlcoatus, un pterosaur uriaș.

Avea o anvergură a aripilor de aproximativ 12 metri, un craniu de trei metri lungime și era un carnivor de temut. Ataca speciile de dinozaur aflate la sol. Avea o greutate destul de mică, de 18 kilograme, tocmai pentru a putea zbura. Greutatea mică se datorează și structurii oaselor goale pe interior și foarte ușoare.

Avea un cioc imens și gheare așijderea. Aripile erau ca niște planoare din piele, bine prinse de „degetele” uriașe. Totodată avea un gât lung și era renumit și pentru faptul că putea vâna și la sol, folosindu-și aripile strânse ca pe un fel de membre.