Teodorovici: Planul de finanţare de pe pieţele externe s-a depăşit; am luat deja şi pentru anul viitor
Planul de finanţare de pe pieţele externe s-a depăşit, în sensul că a fost deja luată finanţare şi pentru anul viitor, iar banii se folosesc pentru a finanţa partea de deficit în ansamblul său, a declarat, miercuri, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici.
Acesta a fost întrebat la ce vor fi folosite cele 5 miliarde de euro atrase de pe pieţele externe, o sumă mai mare faţă de cea programată, de 4,2 miliarde euro.
"Mă întristează când văd presa economică punând astfel de titluri: s-a depăşit planul. De ce nu se spune invers: depăşindu-se planul, abordarea este una logică, Ministerul de Finanţe revine în sfârşit la o abordare logică, în sensul că îşi ia în timpuri mai bune finanţare chiar şi pentru următoarea perioadă şi nu se împrumută atunci când arde, pentru că asta creşte costul de finanţare. Planul s-a depăşit într-adevăr în sensul că am luat deja şi pentru anul viitor, deci prefinanţăm practic ceea ce avem anul viitor de finanţat. Adică este o abordare corectă pe care un stat normal o are", a explicat Teodorovici.
El a explicat că banii se folosesc pentru a finanţa partea de deficit şi pentru a onora obligaţiile de plată scadente din împrumuturile luate în trecut.
"Pentru a finanţa partea de deficit în ansamblul său ( se folosesc n.r). Ministerul Finanţelor alocă ministerului de linie să spunem finanţările de care acestea au nevoie. Nu facem noi alocare în zona de pensii, pentru salarii sau pentru investiţii. Noi alocăm ministerelor care au de asumat nişte cheltuieli în timpul anului, acea finanţare necesară. Ştiţi foarte bine că multe finanţări se iau pentru a respecta nişte scadenţe pentru anumite sume care vin din trecut. (...) Unul dintre motivele principale pentru care ne împrumutăm este şi pentru a onora obligaţiile de plată pentru împrumuturile luate de anii trecuţi. Se rostogoleşte datoria publică. E o practică mondială", a spus ministrul Finanţelor.
Pe de altă parte, Teodorovici a subliniat că deficitul de cont curent este un subiect care trebuie să ne preocupe pentru a vedea exact pe fiecare zonă din structura acestui deficit cum putem acţiona astfel încât să fie inversat acest trend.
"Vrem să ţinem oamenii în România, forţa de muncă. Am spus de ani de zile, este nevoie de salarizare adecvată, care să determine cât de cât românii să rămână să cotizeze în România, şi atunci faci acest lucru, iei o măsură, iei o lege, fie salarizarea, fie legea pensiilor, multe astfel de chestiuni legate de zona socială, care costă. Acestea sunt coroborate cu partea de investiţii, asupra cărora am spus că nu o să avem niciun fel de abordare de limitare şi am declarat foarte clar ca ministru de Finanţe că vom deconta toate facturile legate de investiţii care vin până la sfârşit de an spre diferite ministere, de la caz la caz. Atunci, cele două combinate normal că îţi dau un deficit. Şi atunci trebuie să îţi asumi, pentru că eşti un Guvern politic, o astfel de abordare. Intensifici măsurile pe zona socială, ceea ce noi am făcut, creşti nivelul de investiţii, ceea sper să se facă din ce în ce mai agresiv în sensul bun şi atunci ai acest deficit", a spus şeful de la Finanţe.
Conform prospectului de emisiuni publicate pe site-ul MFP, pentru acest an ministerul are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe, prin emiterea de eurooblogaţiuni în volum de 4,25 miliarde euro (echivalent).
"Prin împrumuturile externe, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere reducerea riscului de refinanţare prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiţii avantajoase de cost şi pentru diversificarea bazei investiţionale, precum şi consolidarea rezervei financiare în valută existentă la dispoziţia Trezoreriei Statului", se menţionează în prospect.
Anul trecut, România a "ieşit" pe piaţa internaţională de capital de trei ori, reuşind să atragă împrumuturi de 3,75 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari.
Costurile de finanţare au crescut uşor pe parcursul lui 2018, de la 2,5% pentru euroobligaţiuni emise la început de februarie pe 12 ani, la 2,875% pentru euroobligaţiuni pe 10 ani lansate în toamnă. Pentru obligaţiunile în euro cu maturităţi mai mari, de peste 20 de ani, dobânzile au urcat de la 3,375% în februarie la 4,125% în octombrie. AGERPRES
