Cu alegerile din Polonia, programate pentru 15 octombrie, Guvernul naționalist de la Varșovia, condus de partidul Lege și Justiție (PiS), pare determinat să obțină un al treilea mandat fără precedent.

Strategia lor nu se concentrează însă numai pe afacerile interne, ci vizează, de asemenea, una dintre cele mai importante puteri europene, Germania, aliatul său din cadrul NATO și cel mai mare partener comercial, potrivit Reuters.

Tensiunile dintre cele două națiuni au escaladat în ultimele săptămâni, iar acuzațiile reciproce au pus sub semnul întrebării stabilitatea relațiilor bilaterale.

Principala acuzație, adusă de liderii PiS este că Germania încearcă să dicteze politica guvernului polonez în diverse chestiuni, de la migrație la gaz. Aceste conflicte au fisurat frontul european unit, care sprijină Ucraina împotriva invaziei ruse și au dus la anularea unui proiect de construire a unei fabrici de reparații de tancuri polono-germane, în beneficiul Kievului.

Pe lângă aceasta, PiS susține că Germania ar fi implicată într-o conspirație pentru a-l readuce la putere pe principalul lor adversar electoral, fostul premier liberal Donald Tusk. Pentru a alimenta această retorică, Tusk este prezentat ca o „marionetă germană” și „soțul politic” al fostei cancelare germane Angela Merkel în materie de politici europene.

Cearta dintre cele două națiuni pune presiune asupra solidarității alianței occidentale și au afectat eforturile de a ajuta Ucraina. Planurile pentru crearea unui hub comun de reparații de tancuri s-au prăbușit, iar Varșovia a fost inițial reticentă în ceea ce privește staționarea unităților de apărare antirachetă Patriot ale Germaniei pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, fost comandant al forțelor armate ale SUA în Europa, în perioada 2014-2017, a avertizat că aceste dispute nu ajută relația dintre cele două țări și subminează coeziunea NATO .

„Nu este de ajutor faptul că Polonia, oamenii din Partidul Lege şi Justiţie, continuă să critice Germania într-un mod public atât de dur. Nu este de ajutor, deoarece pune presiune asupra relaţiei dintre doi aliaţi NATO, dar şi asupra coeziunii generale a NATO”, a declarat el, pentru Reuters.

Unul dintre punctele sensibile ale conflictului este costul reparațiilor de tancuri și reticența companiilor germane de a împărtăși informații tehnice cu partenerii polonezi. Deși ambasadorii celor două țări au încercat să aplaneze diferențele, aceste dispute rămân nerezolvate, semn al tensiunilor persistente dintre cele două națiuni.

O sursă PiS, care a solicitat anonimatul, a descris relaţiile ca fiind „competitive”, spunând că Berlinul şi Varşovia „ar putea lucra împreună în multe probleme”, dar în altele sunt divizate, inclusiv în privinţa despăgubirilor.

Doi parlamentari germani au declarat în privat pentru Reuters că Berlinul ar fi putut fi mai deschis în abordarea preocupărilor poloneze şi ar fi putut lua măsuri conciliante în problema reparaţiilor.

„Cred că ar trebui să privim dincolo de caricaturizarea (politicii poloneze) pe care această campanie (electorală) ne-a pus-o în faţă. Este momentul ca Germania să se uite în oglindă”, a declarat Thomas Kleine-Brockhoff de la German Marshall Fund.

Guvernul lui Scholz a respins în mare măsură atacurile PiS. O sursă guvernamentală a declarat că Berlinul a fost foarte precaut să nu provoace Varşovia.

„Călcăm pe coji de ouă”, a spus sursa.

Ce s-ar putea întâmpla după alegerile din Polonia

Deşi legăturile dintre Polonia şi Germania au fost reci de când PiS a venit pentru prima dată la putere în 2015, polonezii le văd acum înrăutăţindu-se. Doar 47% cred că relaţiile sunt bune, potrivit unui sondaj polonezo-german din acest an, în scădere de la 72% în 2020.

Mulţi polonezi, inclusiv 56% dintre respondenţii sondajului de opinie, consideră că Germania nu a făcut suficient pentru a compensa daunele provocate de război. PiS a cerut Germaniei să plătească despăgubiri de peste 1.000 de miliarde de euro, pe care Berlinul le-a respins.

Pe măsură ce alegerile se apropie, este incert cum se va dezvolta relația dintre Polonia și Germania și în ce măsură aceste tensiuni vor continua sau se vor atenua după scrutin.

În timp ce unii analişti cred că retorica poloneză faţă de Berlin ar putea fi atenuată după alegeri, alții susțin că este posibil ca iritările de ambele părţi să persiste, inclusiv în ceea ce priveşte migraţia, care a devenit din nou un punct fierbinte din cauza unui scandal în legătură cu bani pentru vize din Polonia luna trecută.

„Acum, ca să fiu sincer, ceea ce sper că se va întâmpla este că preşedintele meu îi va invita pe cei doi lideri aşa cum i-a invitat la Camp David pe liderii din Japonia şi Coreea de Sud. Ştiţi, poate că la un moment dat preşedintele (Joe) Biden se va întâlni cu preşedintele (Andrzej) Duda şi cancelarul Scholz şi va spune: Prieteni, trebuie să rezolvăm problema”, a spus Hodges.