Telescopul spaţial James Webb a ajuns la punctul final de observaţie
La aproape o lună de la lansare, telescopul spaţial James Webb a ajuns pe orbita sa finală, aflată la o distanţă de 1,5 milioane de kilometri faţă de Terra, de unde va putea observa primele galaxii din univers, a confirmat luni NASA, potrivit AFP.
Telescopul şi-a activat propulsoarele pe 24 ianuarie aproximativ la ora 19:00 GMT pentru a ajunge în punctul Lagrange 2 sau ''L2'', ideal pentru observaţii cosmice. ''Bun venit acasă, Webb!'', a exclamat administratorul Agenţiei spaţiale americane, Bill Nelson, într-un comunicat.
''Am mai făcut un pas spre dezvăluirea misterelor universului. De-abia aştept să văd primele noi imagini ale universului făcute de (telescopul) Webb în vara aceasta!'', a adăugat el.
Pe această orbită aleasă cu grijă, Pământul, Soarele şi Luna se vor afla de cealaltă parte a scutului solar al telescopului, asigurând astfel funcţionarea acestuia în condiţiile de întuneric şi frig necesare pentru a studia radiaţiile cosmice timpurii prin intermediul senzorilor săi infraroşii.
Este pentru a treia oară când telescopul îşi acţionează propulsoarele de la lansarea sa la bordul unei rachete Ariane 5, pe 25 decembrie.
Impulsul furnizat de rachetă a fost în realitate minimizat în mod deliberat pentru a evita ca instrumentul să depăşească locul obiectivului, situaţie în care speranţa unei reveniri ar fi fost minimă, trebuind apoi, prin mici imbolduri succesive, să se poziţioneze singur în punctul de observaţie.
Durata misiunii ar putea fi de 20 de ani, potrivit Keith Parrish, unul dintre responsabilii proiectului. O posibilitate, care nu este luată în considerare în prezent, ar fi ca o misiune viitoare să meargă în spaţiu pentru a alimenta telescopul.
Telescopul James Webb, a cărui realizare a costat NASA circa 10 miliarde de dolari, est unul dintre echipamentele ştiinţifice cele mai scumpe construite vreodată, comparabil cu predecesorul Hubble sau cu masivul accelerator de particule dezvoltat de CERN.
În timp ce Hubble era plasat pe o orbită în jurul Terrei, Webb va gravita într-o zonă din spaţiu denumită punctul Lagrange 2, unde forţele gravitaţionale ale Pământului şi Soarelui sunt echilibrate de forţa centrifugă a telescopului, ceea ce va face posibilă menţinerea unei traiectorii stabile cu un consum minim de carburant.
Noul telescop nu se va afla exact în punctul L2, ci va oscila în jurul acestuia în ''halo'', la o distanţă similară cu cea dintre Terra şi Lună conform unui ciclu de şase luni.
Au mai existat şi alte misiuni spaţiale plasate în punctul L2, cum ar fi telescopul spaţial cu infraroşu Herschel, dezvoltat de Agenţia spaţială europeană, sau un satelit al NASA, care are drept misiune studierea Big Bang-ului.
O astfel de poziţionare a telescopului James Webb va face posibil contactul permanent cu Terra prin intermediul Deep Space Network, o reţea de trei antene de mari dimensiuni aflate în Australia, Spania şi Statele Unite, în California.
NASA a reuşit la începutul lunii ianuarie să desfăşoare în spaţiu - în cadrul unei operaţiuni foarte riscante - imensa oglindă a telescopului care îi va permite să detecteze radiaţiile emise de primele stele şi galaxii, formate cu peste 13,4 miliarde de ani în urmă, la mai puţin de 400 de milioane de ani după Big Bang.
Pe măsură ce universul se extinde, această lumină străbate un drum mai lung pentru a ajunge la observator, iar pe parcurs se ''înroşeşte''. Asemenea sunetului unui obiect care devine estompat pe măsură ce se îndepărtează, unda luminoasă trece de la spectrul vizibil cu ochiul liber la cel infraroşu.
Webb, spre deosebire de Hubble, este echipat cu dispozitive care pot detecta astfel de semnale infraroşii, ceea ce îi va permite să vadă nu doar obiectele cele mai vechi, dar şi norii de praf interstelar care absorb lumina emisă de stelele făcând imposibilă detectarea acestora de către Hubble.
De asemenea, acest telescop spaţial urmează să facă un pas uriaş în ceea ce priveşte explorarea exoplanetelor, care orbitează în jurul altor stele decât Soarele. El le va examina atmosfera, în căutarea unor condiţii propice apariţiei vieţii.
Următoarea etapă: instrumentele ştiinţifice ale telescopului vor continua procesul de răcire înainte de a fi calibrate cu precizie. Primele imagini captate de telescop urmează să fie transmise în iunie sau iulie. AGERPRES
