Telescopul spaţial Cheops, construit pentru a studia formarea exoplanetelor, va fi lansat pe 17 decembrie
Telescopul spaţial Cheops va fi lansat marţi de la baza Kourou din Guyana Franceză într-o misiune concepută pentru a îi ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine modul de formare a exoplanetelor, o etapă importantă dintr-un amplu program ce vizează studierea condiţiilor care ar permite apariţia formelor de viaţă extraterestre, dar şi descifrarea originilor Terrei, informează AFP.
Aproape 4.000 de exoplanete - planete care orbitează alte stele decât Soarele - au fost detectate după descoperirea primului corp ceresc de acest tip, 51 Pegasi b, în urmă cu 24 de ani.
"De atunci, am aflat că există planete peste tot, că aproximativ o stea din două deţine în jurul ei un cortegiu de planete. Acum, vrem să depăşim sfera statisticii şi să le studiem în detaliu", a declarat David Ehrenreich, coordonator ştiinţific al acestei misiuni, care este realizată de Elveţia şi de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
Obiectivul misiunii Cheops (CHaracterising ExOPlanet Satellite) nu este acela de a descoperi noi planete, ci de a le analiza pe cele deja identificate. Amplasat în interiorul unui satelit, noul telescop va orbita la o distanţă de 700 de kilometri deasupra Terrei, pentru a nu fi afectat de perturbaţiile atmosferice, şi va avea acces la întreaga boltă cerească, întrucât va fi plasat permanent cu spatele spre Soare.
Ţinta lui: Proxima Centauri, 55 Cancri, Koro 1 etc. - cel puţin 400 de sisteme planetare, aflate la distanţe de câteva sute de ani-lumină într-o zonă considerată "periferia apropiată" a Soarelui în raport cu dimensiunile gigantice ale Căii Lactee.
Întrucât aceste planete sunt mult prea îndepărtate pentru a fi vizibile, strălucirea puternică a stelelor lor va servi pe post de indicator, graţie metodei tranzitului: Cheops va recolta variaţiile infime de luminozitate provocate de trecerea unei planete prin faţa stelei sale, fenomen echivalent cu o micro-eclipsă.
Comparând lumina emisă de stea înainte, în timpul şi după tranzit, astrofizicienii vor putea să deducă mărimea şi raza planetei, cu o precizie nemaiîntâlnită până acum.
Aceste noi date despre rază, combinate cu informaţii culese de telescoapele de la sol despre masă, vor permite cercetătorilor să măsoare şi densitatea, un parametru esenţial pentru stabilirea compoziţiei unei planete. Acest criteriu este fundamental pentru a defini probabilitatea ca o planetă să poată să găzduiască forme de viaţă.
Activităţi de triere
Se ştie deja că anumite planete se află în zona locuibilă din jurul stelei lor, adică într-o regiune din spaţiu în care temperatura permite apei să existe în stare lichidă şi în care viaţa, aşa cum este ea cunoscută pe Terra, poate să se dezvolte.
Misiunea Cheops doreşte să diferenţieze două planete cu mase identice şi care se află în astfel de zone locuibile: "Dacă densitatea primei planete este ridicată, înseamnă că ea este compusă esenţial din roci, cu o atmosferă fină. Dacă densitatea celei de-a doua planete este scăzută, atunci este vorba despre o planetă compusă din gaze, cu o atmosferă extrem de densă", a anticipat David Ehrenreich.
Prezenţa apei lichide nu va fi posibilă decât pe planetele din prima categorie. "Deci, dacă obiectivul nostru este acela de a căuta urme de viaţă, Cheops îmi va spune că pe o astfel de planetă va trebui să îmi focalizez cele mai puternice telescoape de care dispun", aşa cum este cazul viitorului telescop spaţial James-Webb, a adăugat acelaşi cercetător.
"Cheops ne va fi de folos pentru activităţi de triere. Nu vom sonda Universul la întâmplare", a explicat Pierre Ferruit, coordonatorul misiunii James-Webb din cadrul ESA. El consideră că misiunea Cheops reprezintă "o cărămidă" pusă în "îndelungata căutare a condiţiilor de viaţă din Univers".
Misiunea Cheops va studia însă şi planetele "nelocuibile", pentru a înţelege întreaga diversitate a acestor corpuri cereşti. "Studiind exoplanetele, ne dăm seama că Sistemul Solar este complet atipic", a dezvăluit Francis Rocard, planetolog la Centrul Naţional pentru Studii Spaţiale (CNES) din Franţa. "În alte regiuni din cosmos, există peste tot corpuri cereşti care nu sunt prezente la noi (în Sistemul Solar, n.r.), precum planete de tip mini-Neptun, super-Terra cu straturi groase de gaze, dar şi Jupiteruri-calde", a adăugat acelaşi expert.
Înţelegerea arhitecturii acestor sisteme solare, "chiar dacă nu vom putea niciodată să ajungem acolo, reprezintă o modalitate pentru a şti de unde venim noi". "De ce am găsit 'Jupiteruri calde', de exemplu? Este important, pentru că dacă Jupiter s-ar apropia de Soare, Terra ar fi ejectată din Sistemul Solar şi noi nu am mai fi astăzi aici", a explicat David Ehrenreich.
Telescopul Cheops va fi lansat de la baza Kourou din Guyana Franceză la bordul unei rachete Soyuz, marţi, la ora locală 05:54 (10:54 GMT). Această misiune are o durată prevăzută de trei ani şi jumătate. AGERPRES
