Un român care a convins un elvețian, cunoscut pe o platformă de videochat pentru gay, să îi transfere 250.000 de euro, a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare. Sentința este definitivă.

Curtea de Apel Pitești a pronunțat la începutul lunii noiembrie 2022 sentința finală într-un dosar de înșelăciune în care a fost trimis în judecată un român acuzat că, prezentând situații nereale, a convins un elvețian cu care a avut „o relație de prietenie bazată pe orientarea sexuală” să îi transfere, timp de mai mulți ani, aproape 250.000 de euro.

Potrivit rechizitoriului, românul și elvețianul s-au cunoscut în 2013 pe o platformă de videochat unde românul era înregistrat. După plata unor credite, elvețianul și românul au intrat în modul privat.

După discuțiile din privat, cei doi au convenit să se transfere pe Skype, urmând ca românul să facă videochat acolo și elvețianul să îl plătească direct pe el.

În discuțiile de pe Skype, românul „a început să îi prezinte (n.r. elvețianului) o situație nereală privind starea sa de sănătate precară, precum și în ceea ce privește starea sa personală”.

„În timp, pe lângă aceste reprezentații cu caracter sexual, discuțiile au căpătat un caracter personal și ...(n.r. românul) a apelat la sensibilitatea persoanei vătămate față de persoane de același sex, precum și de faptul că i-a spus de la bun început că este gay și că este marginalizat de familie și societate, iar pe acest fond a început să îi solicite diverse sume de bani cetățeanului elvețian”, se arată în rechizitoriu.

8.000 de euro pentru repararea mașinii

Ancheta a scos la iveală că, prima dată, românul i-a cerut elvețianului bani pentru un accident de mașină în care a fost implicat. Astfel, în perioada mai-august 2013, elvețianul i-a plătit românului aproximativ 8.000 euro.

„Discuțiile au continuat între persoana vătămată și inculpat în sensul că acesta din urmă a început să îi prezinte o situație din ce în ce mai defavorabilă precum faptul că a fost bolnav și internat în spital, faptul că nu are haine, că nu are bani să plătească chiria, faptul că este obligat de către părinți să intre pe site-ul de video-chat, banii fiind încasați de către părinți, respectiv de către tatăl acestuia. Pentru a câștiga empatia persoanei vătămate, i-a trimis fotografii ale gâtului ce prezentau urme de strangulare, precum și diverse fotografii în care acesta era vătămat”, se mai arată în rechizitoriu.

Văzând că îi merge, românul i-a cerut elvețianului „împrumut” tot mai mulți bani, invocând diverse motive: moartea părinților, o presupusă moștenire pe care intenționa să o vândă pentru a-şi achita datoriile către persoana vătămată, o situație medicală foarte gravă – este bolnav de cancer, tratamente de sănătate la diferite clinici, a suferit un infarct, reținerea lui de către poliția din Viena pentru deținerea unei sume de bani pe care nu o putea justifica.

Fiecare cerere de bani era justitiicată cu „documente”. „Prin inducerea în eroare a persoanei vătămate, în perioada 2013 – 2018, inculpatului i-a fost remisă, de către persoana vătămată, suma totală de 247.339,91 euro”, se arată în rechizitoriu.

Contract de împrumut pentru 140.000 de euro

Pentru a se asigura că își recuperează banii, elvețianului i-a cerut românului, în 2017, să încheie un contract de împrumut pentru suma de 140.000 de euro. În contract, românul a arătat că „se străduiește să returneze întreaga sumă când îi va permite situația financiară – moștenire, vânzare teren, etc”.

„Totodată, debitorul face mențiunea că este în măsură să achite această sumă, datorită moștenirii primite recent de la părinții săi, un teren pe care urmează să îl vândă și să acopere întreaga datorie”, au arătat procurorii.

În final, românul nu a achitat suma „împrumutată”, iar elvețianul a obținut o sentință de executare silită. În dosarul penal, românul a fost condamnat pentru înșelăciune la trei ani și patru luni de închisoare cu executare. De asemenea, românul a fost obligat la plata sumei de 134.000 de euro, considerându-se că pentru diferența până la 247.000 de euro a fost obținut deja un titlu executoriu.

„Curtea are în vedere faptul că activitatea infracţională s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp, prejudiciul produs fiind unul foarte ridicat. În special, inculpatul a speculat empatia şi vulnerabilităţile persoanei vătămate în scopul de a obţine importante sume de bani prin invocarea în mod mincinos a unor situaţii medicale deosebite sau a unor boli grave (cancer), invocând în acest sens deplasări şi intervenţii medicale în Turcia, Germania sau Statele Unite, procedând la prezentarea a numeroase acte medicale false, chitanţe sau facturi, testamente sau contracte notariale prin care persoana vătămată ar fi fost numită executor testamentar şi şi-ar fi recuperat banii din moştenirea importantă pe care inculpatul ar fi primit-o, contracte de vânzare-cumpărare, inclusiv actul de deces al tatălui său, sau o hotărâre judecătorească prin care s-ar fi autorizat plata unei sume de 200.000 euro către persoana vătămată”, se arată în sentința Curții de Apel Pitești, care este definitivă.