În ultimii 26 de ani, datoria țării a crescut de la ZERO la 96 de miliarde, nou-născuții au scăzut de la 314.000 la 185.000, consumul de carne a scăzut cu 4%, locurile de muncă s-au înjumătățit, de la 8.2 la 4.6 mil.. Pensionarii au crescut cu 40%, avem cu 36% mai puține paturi de spital față de 1989, vacile au scăzut cu 60%, oile au scăzut cu 30%, oamenii au scăzut cu 4 milioane. Cum am ajuns aici, oameni buni? Unde ne-a fost mintea? 

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că macroeconomic România este la mare distanţă de 1990, însă unii dintre indicatorii de consum sunt surprinzători: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scăzut. Pe de altă parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarină s-a triplat. În 1990, datoria publică era zero, iar astăzi este de 54 de miliarde de euro, iar datoria externă a ajuns astăzi la 94 de miliarde de euro, pornind tot de la zero în urmă cu 25 de ani. 

România are astăzi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însă pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei. Deosebirea principală a economiei de astăzi faţă de cea din 1990 este că 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfăşurată de capital privat românesc sau al multi­naţionalelor, doar 4% rămânând sub controlul statului român.
Privatizările şi destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un proces de dezangajare în anii ’90, care nu a mai fost refăcut în ultimii 15 ani prin investiţii străine sau autohtone private. Astfel, numărul de salariaţi a scăzut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astăzi, în timp ce numărul de pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.

În ceea ce priveşte educaţia populaţiei, datele arată că a crescut de 3,6 ori numărul licenţiaţilor, în timp ce numărul absolvenţilor de şcoli pro­fesionale – cei mai vânaţi candidaţi de pe piaţa muncii astăzi - a scăzut de zece ori.

Deşi a crescut numărul populaţiei cu studii superioare, cu 13% din locuitori absolvenţi de facultate România se află departe de alte state europene, având în vedere că, în medie, în statele UE 24% din locuitori au studii superioare.

Surprinzător, consumul de carne e în scădere

În timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne şi produse din carne în echivalent, în anul 2013 el consumă cu 4% mai puţin, adică 54,4 kilograme anual, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

În această categorie se evidenţiază însă modificări ale consumului pe anumite tipuri de carne.

De exemplu, consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%, de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Ar fi trebuit să crească consumul de carne de vită, pentru că se consumă mai multă în alimentaţia publică. Dar nu avem un consum mai mare de carne de vită pentru că nu avem o carne de vită de calitate. Iar în România nu este un obicei serios de a consuma vită, românul consumă mai mult porc“, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia, unul dintre cele mai importante businessuri din industria alimentară, cu afaceri de peste 100 mil. euro anul trecut.
„În mezeluri se găseşte carne roşie, iar vita este mai scumpă, de aceea se găseşte mai multă carne de porc“, adaugă Ioan Popa.

Referitor la consumul de carne de pasăre, acesta nu a suferit mari modificări în ultimele două decenii, crescând cu 1%, din cauza majorării TVA-ului în 2010 şi apoi a reducerii acestuia în vara anului 2015.
„Din 2009 am avut o uşoară stagnare la consumul de carne de pui, care se simte odată cu scăderea TVA“, explică di­rectorul general al Transavia.

O diferenţă majoră faţă de anul 1990 se evidenţiază la consumul de unt (100% grăsimi), an în care un român consuma anual 1,6 kg, în timp ce în 2013 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puţin, adică 0,5 kg.

Dacă untul este consumat în cantităţi de trei ori mai mici, în mod surprinzător, consumul de margarină aproape s-a triplat în 2013, faţă de anul 1990: 3 kilograme/locuitor, faţă de 1,3 kilograme/locuitor anual.

Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri per capita în 1990 la 86,8 litri în 2013, la pepeni de la 12,3 ki­lograme/locuitor anual în 1990 la 25,4 kilograme/locuitor anual în 2013.

Şi consumul de varză s-a dublat, românii consumau 22 de kilograme/locuitor în 1990, ajungând în 2013 să consume 44,7 de kilo­grame/locuitor.

A scăzut de zece ori numărul absolvenţilor de şcoli profesionale

Lipsa absolvenţilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea” pieţei muncii din provincie, având în vedere că multe companii, în special din industrie, caută candidaţi care să cunoască o meserie. Sculer-matriţerii, electricienii, sudorii şi chiar operatorii de producţie sunt poziţiile pentru care companiile fac în prezent angajări în toată ţara, însă scăderea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, alături de migraţia externă a muncitorilor, a îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Numărul de salariaţi s-a înjumătăţit

În 1990 România avea peste 8 milioane de salariaţi, însă numărul acestora a scăzut constant odată cu restructurările făcute de companiile de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criză economică şi-au pus amprenta şi asupra efectivelor de personal, astfel că, în 2011, România a ajuns la un record negativ de 4,3 milioane de salariaţi (numărul mediu pe întreg anul; însă în ianuarie 2011 numărul de salariaţi ajunsese la 4 milioane).
 
O situaţie paradoxală se înregistrează în ceea ce priveşte numărul de bugetari din aceeaşi perioadă: dacă în 1990 un număr de 800.000 de bugetari deserveau o populaţie de 22,8 de milioane de persoane, în prezent există 1,2 milioane de angajaţi bugetari, la o populaţie de 19,9 milioane de persoane. Pe vremea guverului condus de Călin Popescu Tăriceanu, numărul de bugetari ajunsese şi la 1,4 milioane de persoane.

Producţia de grâu este la fel, cea de rapiţă a crescut de 100 de ori

Dacă producţiile de grâu şi de cartofi au rămas relativ constante în ultimii 25 de ani, o evoluţie foarte bună a avut-o producţia de rapiţă, care a crescut de circa 100 de ori. Rapiţa a crescut odată cu preţurile şi pentru că e un produs mai profitabil decât grâul şi orzul, alte două produse cu care împarte terenurile însămânţate în toamnă de fermieri. Totuşi, rapiţa este un produs mai riscant faţă de grâu sau de orz şi a crescut odată cu comasarea terenurilor, pentru că este o cultură ce are asociate costuri mai mari de înfiinţare şi de întreţinere.

Parcul de tractoare şi maşini agricole a crescut cu 38%

Numărul de tractoare, dar şi de alte maşini agricole (pluguri, cultivatoare mecanice, semănători mecanice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice, combine pentru recoltat cereale, furaje şi cartofi, prese pentru balotat paie etc.) a crescut cu 38% în perioada 1990- 2014. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în ceea ce priveşte numărul de semănători mecanice (de la circa 36.000 în 1990 la 76.300 în 2014) şi cel de tractoare agricole (de la 127.000 în 1990 la 193.000 în 2014).

Efectivele de bovine au scăzut cu 60%, cele de ovine cu 30%

Efectivele de bovine au scăzut cu 61% din 1990 până în 2014, în timp ce numărul porcinelor a scăzut cu 58%, iar cel al ovinelor a înregistrat o scădere de 32%. Totuşi, se remarcă o uşoară creştere, în ultimii ani, a efectivelor de bovine ( în 2011 numărul total era de 1,98 milioane) şi de ovine (care în 2010 ajunsese la un număr total de 8,4 milioane).

Numărul de locuinţe a crescut cu 10%

Faptul că numărul de locuinţe a crescut cu doar 10% în ultimii 25 de ani arată că România nu a avut o capacitate de construcţie suficient de bine dezvoltată, în ciuda faptului că în ultima perioadă piaţa şi-a mai revenit. Piaţa construcţiilor din România este un sector de 8 - 9 mld. euro anual. În perioada de boom, construcţiile aduceau
10 - 11% din PIB şi contribuiau cu două treimi din creşterea economică, însă în ultimii ani ponderea acestora a scăzut la doar 6 - 8%, fără a mai „conta“ însă în vreun fel la avansul PIB.

Numărul de paturi din spitale a scăzut cu 36%

Numărul de paturi din spitale cu autorizaţie de funcţionare a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii 25 de ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În ultimii ani, guvernele României au încercat să reducă numărul de paturi din spitale, urmând tendinţa generală de la nivel european de reducere a acestora, media fiind de circa 5 paturi la 1.000 de locuitori, în România acest indicator fiind puţin mai mare (de 6,5 paturi la 1.000 de locuitori).
 
Consumul de lapte a crescut cu 70%, până la 237 de litri pe an

Consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri/an acum 23 de ani la 237,4 litri/an în 2013. O mare parte din consum este încă neînregistrat, fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scăderii numărului de vaci din gospodăriile ţărăneşti şi a creşterii consumului de lapte din reţelele moderne de retail, ponderea acestuia se reduce.

Consumul de carne a scăzut cu 4%

Consumul de carne a scăzut de la 56,9 kilograme per locuitor/an în 1990 la 54,4 kilograme în 2013, conform ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, însemnând o scădere de 4%. Acesta este cel mai şocant indicator, având în vedere că înainte de ’89 magazinele erau goale.

Consumul de carne de vită a scăzut cu 50%

Consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor pe an în 1990 la 5,1 kilograme, în 2013. Scăderea ar putea fi explicată de faptul că vita este mai scumpă, de aceea este preferată carnea de porc, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia.

Consumul de carne de pui a crescut cu 1%

Consumul de carne de pui a înregistrat o uşoară creştere, de 1% per locuitor anual, fapt care ar fi trebuit să crească şi consumul de ouă, care a rămas aproape la fel.„Există sute de ferme de producţie şi un număr mult mai mare de păsări”, spune Sorin Minea.
„La momentul actual, consumul de carne din România este cel mai mic din Europa, însă avem încă o pondere neştiută acoperită de autoconsum, prin animalele crescute în propriile gospodării” , spune Sorin Minea, acţionar al Angst, producător de preparate din carne şi preşedinte al Romalimenta, patronatul firmelor din industria alimentară.

Produsul Intern Brut a crescut de 3,5 ori

Deşi PIB-ul României a crescut de 3,5 ori în ultimii 25 de ani, structura formării sale s-a schimbat semnificativ în perioada capitalistă.

Astfel, dacă în 1989 industria avea o contribuţie de 46% la formarea PIB, până în 2014 ponderea aproape că s-a înjumătăţit (ajungând la 25%), în timp ce importanţa agriculturii a scăzut de circa 3 ori - de la 14,4% în 1989 la 5,5% în 2014.

În prezent, serviciile financiare (banking şi asigurări), precum şi cele de IT&C au împreună cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ului ţării.

Numărul de pensionari a crescut cu 40%

Dacă în 1989 exista o rată de dependenţă de 2,2 salariaţi la un pensionar, în 2014 raportul a ajuns la 0,85 de salariaţi la un pensionar. Sporul natural negativ din ultimii ani şi migraţia externă a 2,2 milioane de români au contribuit la scăderea populaţiei şi, totodată, la scăderea numărului de persoane din câmpul muncii.

Deficitul fondului de pensii a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei şi va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei până la finalul acestui an, iar o problemă majoră din acest punct de vedere o va reprezenta intrarea în sistemul de pensii a „decreţeilor”, cei născuţi în perioada 1967- 1972, care reprezintă cele mai numeroase generaţii din România.

Anul 2032 este primul an în care, dintr-odată, numărul de noi pensionari intraţi în sistem va fi mult mai mare, în timp ce numărul de noi salariaţi nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend descendent.

Numărul licenţiaţilor a crescut de 3,6 ori

Dezvoltarea învăţământului universitar privat şi accesul mai facil al tinerilor în învăţământul universitar au condus la o creştere semnificativă a numărului licenţiaţilor. De altfel, în perioada 2007- 2008, când au luat avânt “businessurile” universităţilor private şi când s-au suprapus două promoţii de absolvenţi (o promoţie cu tineri care au făcut facultăţi de patru ani şi o promoţie cu facultăţi cu o durată de 3 ani – sistemul Bologna), numărul de absolvenţi de facultate depăşea 200.000 pe an.

Deşi numărul locuitorilor cu facultate a crescut, datele Eurostat arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere, media UE fiind de 24% din locutiori cu facultate. În state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România.

Datoria publică a depăşit o treime din PIB

► În 1989, România avea o datorie publică zero şi disponibilităţi valutare de 1,5 mld. de dolari

► În 2014, România înregistra o datorie publică netă de 54 mld. euro (adică 36% din PIB).

Datoria publică va depăşi în anii care vin 40% din PIB, va fi undeva la sub 41% din PIB, dar în niciun caz nu va sări de pragul critic de 45% din PIB, spun rapoartele guvernamentale. Totuşi, o datorie publică de circa 40% din PIB este deja relativ înaltă pentru nivelul de dezvoltare economică a României, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Dacă România nu avea deloc datorie publică în anul 1989, situaţia s-a schimbat ulterior.

Spre exemplu, între 2008 şi 2010 datoria publică a României a explodat de la 15% din PIB la 39% din PIB.
 
Datoria externă a depăşit 90 mld. euro

Decizia lui Nicolae Ceauşescu de a rambursa forţat datoria externă „prin comprimarea mecanică a importurilor, inclusiv a importurilor de completare necesare funcţionării normale a proceselor economice şi prin forţarea exporturilor, inclusiv în cazul produselor necesare economiei şi consumului populaţiei” - Bogdan Murgescu, „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500- 2010)“ - a fost una dintre deciziile economice „aberante” pe care acesta le-a adoptat. În cazul Poloniei, spre exemplu, o parte din datoria externă a fost ştearsă în 1990.
Datoria externă de 92,3 miliarde de euro din 2014 rămâne încă departe de nivelul existent când a început criza economică mondială. În decembrie 2008, datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private şi băncile 61 mld. euro. În urmă cu 10 ani datoria externă totală era de doar 21 mld. euro. Reducerea datoriei externe a venit pe fondul ajustărilor din sectorul privat, care şi-a plătit datoriile, dar şi ca o consecinţă a diminuării deficitului bugetar şi a rambursării unor sume importante (peste 60%) din împrumutul uriaş luat de stat de la finanţatorii externi în 2009.

Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de după război

În 2014 s-au născut mai puţin de 198.000 de copii, cu aproape 40% mai puţin decât în anul 1990, iar nivelul este cel mai scăzut de după al doilea război mondial încoace, potrivit datelor de la Statistică.

Specialiştii spun că scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecinţe negative pe termen lung. Migraţia afectează semnificativ acest indicator, având în vedere că, spre exemplu, în 2013 româncele din străinătate au dat naştere la 22.000 de copii. Lipsa locurilor de muncă şi a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest indictator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact direct în economie. O femeie din România naşte, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilităţii a cunoscut o scădere aproape dramatică după căderea regimului comunist.
Specialiştii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea populaţiei la un nivel constant pe termen lung.

Exporturile de bunuri au crescut de 15 ori

► În 1991, exporturile de bunuri ale României însumau 3,49 mld. euro

► În 2014, România a exportat bunuri în valoare record de 52,4 mld. euro
Companiile din România au exportat bunuri în valoare de peste 52 de miliarde de euro anul trecut, nivel de 15 ori mai mare decât în 1991 (cele mai vechi date disponibile), dar au importat produse în valoare de 59 miliarde de euro în 2014, ceea ce înseamnă că deficitul comercial în comerţul internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro.

În 1991, importurile de bunuri au însemnat 4,74 mld. euro, potrivit datelor INS.

În toată această perioada, structura exporturilor româneşti s-a modernizat foarte mult, astfel că dacă în anii 2000, de exemplu, România era considerată „croitorul Europei” şi exporta în principal îmbrăcăminte şi încălţăminte, din perioada 2007- 2008 situaţia a început să se schimbe.

Astfel, în prezent, principalele specializări la export ale României sunt reprezentate de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de maşini şi echipamente şi fabricarea echipamentelor electrice.

O dezvoltare accelerată a României s-a înregistrat şi pe partea de exporturi de servicii. Astfel, exporturile de servicii ale României au ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro, la un nivel dublu faţă de anul 2005, arată datele Băncii Naţionale.
 
 

Distribuie Distribuie Comentarii